Conferinţa Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) se va desfășura, în format hibrid, între 27 și 30 aprilie 2022.
În România există centre de evaluare locale post-COVID, însă lucrurile se mișcă greu, a spus, la o emisiune realizată săptămâna trecută de Reţeaua de Solidaritate, conf. dr. Paraschiva Postolache.
Contextul epidemiologic generat de COVID-19 a provocat la maximum sistemul de sănătate și a determinat numeroase cheltuieli care au afectat bugetul de sănătate, crede prof. dr. Dan L. Dumitrașcu.
O proporție mare a persoanelor care suferă de sindromul long COVID au recunoscut că suferă de oboseală cronică, potrivit unui studiu recent.
Formele COVID-19 de lungă durată afectează într-o măsură mai mică persoanele vaccinate în comparaţie cu cele nevaccinate.
Oamenii de știință nu sunt siguri de ce COVID-19 cauzează pierderea mirosului la atât de multe persoane, deoarece virusul SARS-CoV-2 nu poate infecta neuronii senzoriali olfactivi.
Un studiu nou sugerează că infecțiile cu SARS-CoV-2 ar putea cauza dezechilibre pe termen lung ale sistemului imunitar, ceea ce ar duce la așa-numita formă de „long COVID”.
Afecțiunile medicale post-COVID resimțite de o mare parte dintre pacienți vor influența sănătatea fizică și mintală pe termen lung, potrivit datelor unui studiu efectuat în ianuarie.
Cercetătorii au creat un instrument ce are posibilitatea de a prezice care pacienți se vor confrunta cu așa numitul sindrom „long COVID”.
S-a investit enorm în cercetarea infecţiei cu SARS-CoV-2, iar rezultatele se succed cu rapiditate. Iată câteva date recente de la National Institute of Health (SUA), care vor apărea în Nature.
Știţi care este microepidemia de sănătate mintală de început de an? Insomnia. E doar parţial explicată de decalajul produs de Revelion și de abuzul ocazional de alcool.
Răzvan Cherecheș, expert în Sănătate Publică, a postat recent pe o rețea socială informații despre consensul la care au ajuns specialiștii din OMS referitor la sindromul post COVID-19.
Mai mult de o treime dintre pacienții care au făcut COVID-19 au fost diagnosticați cu cel puțin un simptom de „long COVID”, arată cercetătorii de la Universitatea Oxford.
În ultima zi a lunii septembrie, Academia de Științe Medicale organizează masa rotundă cu tema „INFECȚIA CU SARS-CoV-2, ÎNCOTRO?”.
Sindromul long COVID poate să apară în rândul populaţiei pediatrice, însă aceste cazuri sunt destul de rare, au arătat cercetătorii de la King’s College.
Pandemia a schimbat dramatic lumea în care trăim. Majoritatea pacienţilor cu COVID-19 s-au vindecat, există totuși un număr important de decese, reprezentând peste 2% dintre cei infectaţi.
Long-COVID reprezintă un alt impact de proporții al pandemiei, în fața căruia sunt puși pacienții și familiile lor, sistemele de sănătate și profesioniștii din domeniul sănătății. Ca atare, identificarea, înțelegerea și clasificarea acestor sechele reprezintă un pas important în vindecarea corespunzătoare a pacienților și în combaterea pandemiei.
Pacienții diagnosticați cu sindromul post-COVID (long COVID) sau cu sechele post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 resimt simptome precum tulburări afective, oboseală și au un deficit cognitiv.
La unii dintre copiii care au dezvoltat COVID-19 s-a observat că se confruntă cu simptome la luni bune după ce au contractat prima dată virusul SARS-CoV-2.
Comisia Europeană propune o strategie a UE în scopul dezvoltării și asigurării disponibilității mijloacelor terapeutice pentru COVID-19, inclusiv pentru forma de long COVID.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe