Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Mortalitatea infantilă: o treime din decese pot fi prevenite

Viața Medicală
Naomi POPOVICI vineri, 23 martie 2018
    Raportul „România în Uniunea Europeană”, realizat de Institutul Național de Statistică (INS), prezintă o situație alarmantă. În 2015, țara noastră era statul membru UE cu cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă – 7,6 decese la 1.000 de născuți vii. Această rată este de peste două ori mai mare față de media UE (3,6) și este urmată de cele din Bulgaria (6,6) și Malta (5,8). Dar să nu ne pierdem în proporții: în România, un copil mai mic de un an moare la fiecare șase ore. În fiecare an, aproximativ 1.500 de nou-născuți mor în primele luni
de viață, o treime din decese putând fi prevenite.

    În pofida faptului că țara noastră se menține pe prima poziție în Europa în ceea ce privește rata mortalității infantile, un progres substanțial poate fi observat în perioada 1990–2015, România reușind să atingă unul dintre obiectivele de dezvoltare ale mileniului, și anume reducerea cu două treimi a mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani.

    Cauzele principale ale mortalității  la copiii sub cinci ani pot fi clasificate astfel: directe – boli sau accidente; intermediare – deficiențe ale sistemului sanitar, malnutriție, igienă, nivelul de educație al părinților, lipsa de informare despre mijloacele de contracepție și sarcina prematură; indirecte – sărăcia, inegalitatea socială sau lipsa de incluziune și situația politico-economică. În România, conform Raportului național de sănătate a copiilor și tinerilor din România 2014, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, principala cauză a mortalității infantile o reprezintă afecțiunile perinatale, urmate de leziuni traumatice și cauze externe, boli ale aparatului respirator, malformații congenitale și anomalii cromozomiale sau tumori.

    Din seria de factori care măresc riscul decesului la copiii de 0–4 ani și pentru care pot fi luate măsuri fac parte îngrijirea prenatală și natalitatea la adolescente. În 2013, rata de natalitate la adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani a fost raportată la 30,9/1.000 de persoane, departe de media UE, de 10,7. Cât despre îngrijirea prenatală, aceasta este uneori neglijată. Conform unui studiu realizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil în 2011, 5% din gravide nu merg la consult niciodată pe parcursul sarcinii.

    Pentru corectarea situației, UNICEF România sugerează mai multe soluții. În ce privește factorii medicali, pot fi implementate programe locale de prevenire a greutății mici la naștere. Apoi, promovarea consultației prenatale, care să pregătească mama pentru îngrijirea copilului după naștere, și promovarea alăptării, dovedită a fi mijlocul ideal de alimentare a nou-născutului, având capacitatea de scădere a riscului de mortalitate infantilă. Cât despre personalul medical, creșterea competenței profesionale a medicilor și a asistentelor poate fi realizată prin acordarea de cursuri de formare continuă privind metode eficiente de comunicare cu mamele și practici de îngrijire a sănătății copilului. Totodată, medicii de familie pot fi instruiți pentru a promova metodele contraceptive moderne.

    O intervenție menită să amelioreze factorii care țin de organizarea sistemului medical, de legislație și reglementări poate fi elaborarea și implementarea de către Ministerul Sănătății a unei strategii naționale pentru sănătatea copilului. Puncte-cheie ale strategiei pot fi dezvoltarea unui program de monitorizare a stării de sănătate a copiilor de la naștere până la vârsta de cinci ani și stimularea medicilor de familie pentru vizitarea la domiciliu a copiilor cu vârsta sub un an.

    Două dintre metodele prin care influența factorilor demografici poate fi ameliorată sunt asigurarea prezenței unui medic de familie în toate localitățile și monitorizarea medicală constantă a copiilor care fac parte din categorii vulnerabile (familii sărace, familii numeroase, copii ai unor mame singure, copii cu greutate mică la naștere, copii recent externați din spital).

    Desigur, responsabilitatea nu poate fi pusă doar pe umerii celor din sistemul medical. Soluții pentru ameliorarea factorilor sociali pot fi menținerea fetelor în școală și educarea părinților privind nevoile de sănătate ale copilului, pentru a putea recunoaște la timp semnele de alarmă sau simptomele care necesită vizita la medic. De asemenea, este importantă informarea părinților cu privire la servicii precum utilizarea gratuită a telefoanelor publice pentru a chema salvarea sau accesarea serviciului PediTel.

    Deși România este țara UE cu cele mai mici cheltuieli alocate pentru sănătate (5,14% din PIB) și pentru educație (2,99% din PIB), pot fi făcute eforturi pentru a scădea rata mortalității infantile, adresând cauzele și aplicând metode de prevenție. O treime din decese pot fi prevenite prin implementarea de programe de sprijin pentru mame și copii și dotarea maternităților și a secțiilor de neonatologie cu echipamente medicale performante.

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.