•Refuzul vaccinării în SUA
Birourile
mai multor oficiali guvernamentali se zgâlţâie întotdeauna când consiliul
editorial al celei mai importante instituţii media americane, „The Washington
Post“, publică un editorial. Scrise într-un stil sobru, bazate pe fapte şi cu
un mesaj foarte clar, aceste luări de poziţie abordează cel mai des chestiuni
de politică internă sau externă. Nu lipsesc şi subiecte legate de politicile de
sănătate ale guvernului, mai ales în ultimii ani marcaţi de implementarea
Obamacare. Dar foarte rar consiliul editorial al Washington Post semnează un
text (editorial) care să aibă drept subiect principal o boală. S-a întâmplat însă
săptămâna trecută, sub titlul: „Pe măsură ce cazurile de rujeolă cresc, facem
un apel tăios pentru vaccinări“.
Ce
a alarmat prestigiosul consiliu editorial a fost anunţul făcut de Centrul
american pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor care constată că numărul
diagnosticelor de rujeolă în Statele Unite a depăşit deja în acest an numărul
total al cazurilor de rujeolă din oricare an al ultimelor două decenii. Ultima
epidemie de rujeolă a izbucnit în SUA la începutul anilor ’90, soldându-se cu
peste 100 de victime, fiind provocată de lipsa vaccinării copiilor din familii
sărace sau neasigurate medical. Epidemia de atunci a dus la stabilirea unui
program federal special pentru imunizarea copiilor din aceste familii. Cele mai
multe din cazurile diagnosticate în acest an au fost aduse de călători din
Filipine, ţară care trece printr-o epidemie de rujeolă.
Dar
„unii părinţi care nu au încredere în vaccinuri au decis să nu-şi imunizeze
copiii“, scrie „Washington Post“ pe un ton voit moderat. Deşi, chiar din gestul
publicării acestui editorial se înţelege că există o îngrijorare importantă în
Statele Unite în privinţa creşterii refuzului părinţilor de a-şi vaccina
copiii.
•Peste 470 de cazuri pe zi
Cel
mai aglomerat departament de urgenţe din New York este cel al Lincoln Medical and Mental Health Center,
care a primit anul trecut 173.000 de cazuri, adică un uimitor număr de 474 de
cazuri pe zi. Pacienţii se prezintă cu o gamă largă de patologii: de la plăgi
prin împuşcare, până la crize de astm sau de hipertensiune. Centrul este unul
dintre puţinele locuri unde mulţi dintre americanii neasiguraţi se pot prezenta
la doctor fără să fie nevoiţi să achite o notă de plată astronomică.
Primăria
oraşului New York, împreună cu una dintre agenţiile sale de profil, a decis să
finanţeze extinderea departamentului pentru a-i dubla capacitatea până la 106
paturi. Investiţia a costat 24 milioane de dolari. Preţul mediu al fiecărui caz
tratat aici este de 500 de dolari, din care pacienţii plătesc doar o mică
parte, fiind redirecţionaţi către programul de asigurări de stat Medicaid.
Spitalul tratează 15% din toate urgenţele newyorkeze care se prezintă într-un
spital public.
Personalul
departamentului este format, conform „New York Times“, din 244 de persoane,
dintre care 34 de medici, 40 de rezidenţi şi 170 de asistente medicale. Ei sunt
împărţiţi în trei echipe diferite, fiecare cu propriul spaţiu de lucru şi
propriii pacienţi. Departamentul este condus de patru ani de dr. Fernando Jara,
născut în Ecuador, dar emigrat în SUA încă de la trei ani. Dr. Jara este
absolvent al Universităţii Fordham şi al Albert Einstein College of Medicine,
are trei copii şi face frecvent gărzi de 12 ore alături de rezidenţii săi.
•Noi tranzacţii pe piaţa farma
Dacă
preluarea AstraZeneca de către Pfizer pare să fi eşuat, britanicii de la GSK
continuă să-şi întărească portofoliul semnând o colaborare în valoare de 350 de
milioane de dolari cu Adaptimmune, o companie britanică de biotehnologie.
Adaptimmune a obţinut rezultate încurajatoare în privinţa unor noi medicamente
pentru tratamentul melanomului, mielomului multiplu şi a cancerului ovarian.
Tot
350 de milioane de dolari este preţul plătit de elveţienii de la Roche pentru
compania americană de secvenţiere genetică Genia Technologies. Roche este
liderul mondial pe piaţa farmaceutică a terapiilor folosite în cancer şi este
interesat să-şi întărească divizia de diagnostic. Unul dintre caracteristicile
Genia este faptul că, spre deosebire de competitorii de pe piaţă, foloseşte
semiconductori electrici pentru secvenţierea ADN-ului, nu mult mai scumpii
senzori optici. Această tehnologie, menţionează Reuters, ar urma să scadă preţul
secvenţierilor, crescându-le în acelaşi timp viteza şi sensibilitatea.
•Prea scumpe
Într-o
declaraţie atipică pentru funcţia pe care o ocupă, dr. Richard Pazdur, şeful
biroului pentru produse oncologice şi hematologice al FDA (omologul american al
Agenţiei Naţionale a Medicamentului din România), a afirmat că „este evident că
nu putem continua cu escaladarea preţurilor medicamentelor. Acesta nu este anunţul
unei noi reglementări sau o intenţie profundă a FDA. Este pur şi simplu
realitatea“, a continuat extrem de precaut Pazdur în timpul unei conferinţe a
Societăţii Americane de Oncologie Clinică.
În
Statele Unite a început o dezbatere la nivel naţional în privinţa preţului
corect al unor tratamente care ajung să depăşească şi 100.000 de dolari pe an, în
condiţiile în care venitul mediu anual al unei gospodării americane este de
52.000 de dolari. Procesul de aprobare a medicamentelor de FDA nu ia în calcul şi
relaţia dintre costul acestora şi eficienţa lor. Experţii americani propun ca,
pentru terapiile cu o eficienţă înaltă deja dovedită, FDA să micşoreze perioada
de aprobare, astfel urmând să scadă şi preţul noii terapii performante.
