Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ebola. Inversarea crizei şi note pentru o viitoare epidemie

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU joi, 12 februarie 2015
Primul studiu de largi dimensiuni pentru testarea a două vaccinuri experimentale împotriva Ebola a început în Liberia. Potenţialele instrumente de prevenţie au fost transportate, în condiţii stricte de siguranţă, la o locaţie secretă din Africa de Vest. Oamenii de ştiinţă au de gând să imunizeze 30.000 de voluntari, vizând în primul rând lucrătorii sanitari din prima linie a luptei cu virusul. În prezent, numărul de cazuri raportate depăşeşte 22.000. Numai în Liberia peste 3.600 de oameni au murit din cauza febrei hemoragice Ebola. Dar, din fericire, numărul de cazuri noi raportate în Liberia scade constant de câteva săptămâni. Aici, în săptămâna 19–25 ianuarie au fost confirmate numai patru cazuri noi. Potrivit OMS, asistăm la inversarea epidemiei.
În studiul început luni, 12 voluntari au primit deja injecţia cu un vaccin ce conţine un fragment mic, inofensiv din virus. Mai mulţi voluntari vor fi imunizaţi treptat, pe parcursul studiului. Primul bărbat care a primit vaccinul a fost un liberian de vârstă mijlocie, care a declarat, imediat după, pentru BBC, că se simte bine. Cercetătorii au subliniat că este foarte important sprijinul pe care îl vor primi din partea comunităţii locale în realizarea studiului clinic. Asistenţii comunitari beneficiază acum de training pentru monitorizarea voluntarilor în lunile ce vor urma după primirea injecţiilor.
Cu un număr relativ mic de cazuri noi, este posibil ca marile studii clinice din Liberia şi Sierra Leone menite să testeze vaccinurile experimentale să nu aibă puterea statistică necesară pentru a confirma că imunizările funcţionează.
„În plus, datele preliminare din studiile de siguranţă privind administrarea la om sugerează posibilitatea ca vaccinările cu o singură doză cu cel mai avansat dintre vaccinuri, cel produs de GSK, să nu provoace un răspuns imun suficient de puternic pentru a proteja persoanele expuse la virus. Ştim deja că la om se obţin de 10 ori mai puţini anticorpi decât la primate şi probabil de cinci ori mai puţine celule T“, a explicat, pentru Reuters, Adrian Hill de la Institutul Jenner (Oxford). Acest lucru sugerează că un regim în două doze ar fi cel mai probabil să se dovedească eficient.

 

Noile generaţii de vaccinuri

 

Pe măsură ce epidemia din Africa de Vest începe să scadă în dimensiune, cercetătorii se uită şi dincolo de obiectivul imediat al stopării crizei curente, căutând un tip de vaccinuri inovatoare care să poată fi stocate şi disponibile în caz că o altă epidemie ar lovi brusc şi dramatic. Pentru a profita de oportunitatea ştiinţifică, de momentul în care ar putea deveni realitate primele intervenţii eficiente împotriva Ebola, cercetătorii spun că e nevoie ca vaccinurile să fie nu doar eficiente, ci şi ieftine, uşor de manevrat şi transportat în Africa şi capabile să acţioneze împotriva mai multor tulpini ale virusului.
Asta ar putea implica şi schimbarea perspectivei, de la ideile de dezvoltare grăbită, rudimentară a vaccinurilor care au dominat ultimele şase luni la o abordare pe termen lung. „Avem nevoie de un stoc, pentru că vor mai fi şi alte epidemii“, spune Seth Berkley, şef al alianţei Lucrători în domeniul sanitar iau temperatura unui băiat care a venit în contact cu o femeie decedată din cauza virusului Ebola într-un cartier al Monrovieide imunizare globală GAVI, organizaţie care ajută la achiziţionarea în masă a vaccinurilor pentru ţările sărace. „Trebuie să lucrăm cu industria farmaceutică pentru a crea vaccinuri de a doua generaţie care să atace nu doar tulpina Zair, ci şi tulpina Sudan şi poate Marburg, poate Lassa. Ideea este să avem vaccinuri care să funcţioneze în diferite zone.“
Producerea de vaccinuri multivalente, care să acţioneze împotriva mai multor tulpini şi să protejeze în faţa a diferite tipuri de febră hemoragică va lua mult mai mult timp decât crearea vaccinurilor monovalente de astăzi, dar nu este un deziderat imposibil de atins. De fapt, o parte din vaccinurile experimentale împotriva Ebola, astăzi în studii accelerate, au pornit ca vaccinuri polivalente înainte de a fi simplificate pentru a fi folosite cât mai repede în actuala epidemie.
O altă provocare constă în asigurarea unei perioade mari de valabilitate pentru vaccinuri şi găsirea unei modalităţi de a fi transportate uşor în zonele tropicale. În acest moment, tratamentele experimentale trebuie păstrate la temperaturi de –70 sau –80 de grade Celsius, cu excepţia celui produs de Johnson&Johnson care ar putea fi conservat la temperaturi normale de frigider mai multe săptămâni.
Producerea de cantităţi corespunzătoare pare un obiectiv accesibil. Dacă o viitoare epidemie în pădurile africane va fi semnalată la timp, imunizarea va trebui să acopere câteva zeci de mii de oameni – nicidecum zeci de milioane, câţi ar trebui imunizaţi în eventualitatea unei pandemii de gripă la nivel mondial.
Discuţiile despre căutarea vaccinurilor de mâine nu neagă faptul că injecţiile monovalente de azi oferite de GSK, Merck şi Johnson & Johnson pot juca un rol în oprirea răspândirii infecţiei în focarele încă active în epidemia actuală.
„Sunt destul de optimist că vaccinurile vor juca un rol în oprirea acestei epidemii“, spune Hill, „şi că vom învăţa, pentru următoarea epidemie, care dintre abordările de imunizare este cel mai probabil să funcţioneze, aşa că vom fi pregătiţi să atacăm din timp“.

 

Banii pentru Ebola: prea puţin, prea târziu?

 

BMJ a publicat miercuri o analiză a rolului jucat de donaţiile internaţionale în epidemia de Ebola din Africa de Vest. Potrivit articolului semnat de Karen Grépin, profesor de politici de sănătate globală la New York University, la 31 decembrie 2014, valoarea totală a promisiunilor din partea donatorilor internaţionali se ridica la 2,89 miliarde de dolari, dar numai aproximativ două treimi ajunseseră în ţările afectate. Întârzierea în eliberarea fondurilor este foarte posibil să fi contribuit la răspândirea virusului şi la accentuarea nevoilor financiare, scrie autoarea. Folosind datele privind donaţiile internaţionale documentate de sistemul de monitorizare financiară a Biroului ONU pentru Coordonarea acţiunilor umanitare (OCHA), Grépin a examinat nivelul şi viteza implementării angajamentelor financiare făcute pentru stoparea epidemiei şi relaţia dintre acestea şi evoluţia necesarului financiar pentru controlarea crizei de sănătate. La 23 martie, ministerul sănătăţii din Guineea notifica OMS de o epidemie ce evolua rapid în sud-estul ţării. La o săptămână după acest anunţ, OMS a trimis o donaţie iniţială în zonă, constând în echipamente personale de protecţie şi alte provizii medicale.
Cu toate acestea, primul apel major pentru finanţare din partea comunităţii internaţionale a venit abia în august, când OMS, alături de preşedinţii Liberiei, Guineei şi Sierrei Leone au cerut donatorilor internaţionali să aloce 71 de milioane de dolari pentru susţinerea răspunsului la epidemie.
La 16 septembrie 2014, la aproximativ şase luni după startul epidemiei, ONU estima că era nevoie de aproximativ 1 miliard de dolari în asistenţa umanitară. Până la jumătatea lui noiembrie, cererea oficială pentru fonduri se situa undeva la 1,5 miliarde de dolari.
„Este clar că pentru liderii comunităţii internaţionale a fost o provocare să estimeze necesarul de finanţe pentru abordarea rapidă a epidemiei ce se mişca foarte rapid“, scrie Grépin. „Problema nu a fost generozitatea donatorilor, ci faptul că resursele nu au fost puse la dispoziţie suficient de repede.“
Datele nu permit ca viteza plăţilor (a eliberării fondurilor) să fie comparată cu aceea din alte crize umanitare, dar informaţiile disponibile sugerează că este nevoie de un mecanism pentru a permite eliberarea mai rapidă a fondurilor în lupta cu ameninţări pentru sănătatea publică de tipul Ebolei. Un astfel de mecanism poate fi un fond dedicat care să poată fi accesat rapid pentru orice fel de urgenţă, explică specialista.
Monitorizarea răspunsurilor donatorilor la epidemie şi a felului în care au fost cheltuiţi banii este importantă pentru a îmbunătăţi răspunsul la viitoare crize de sănătate, precum şi pentru a aprecia mai bine nevoile financiare în urgenţele globale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.