Cu
peste aproape 16.000 de cazuri, din care 5.689 fatale, epidemia de Ebola din
Africa de Vest este departe de a se fi încheiat. Tendinţele pozitive din
anumite regiuni nu permit relaxarea, deoarece pot fi oricând inversate.
Evoluţia epidemiei rămâne imprevizibilă şi cifrele reale încă ar putea fi duble
faţă de cele raportate OMS, deoarece capacităţile limitate nu permit încă
depistarea tuturor infecţiilor. Un al doilea val al epidemiei în Mali
îngrijorează comunitatea internaţională şi eclipsează victoria Republicii
Democrate Congo în lupta cu epidemia.
Un nou caz în Mali
Mali
a raportat, la 22 noiembrie, un nou caz de Ebola în capitala Bamako, prietenul
unei asistente care murise de febra hemoragică cu puţin timp înainte. Asistenta
medicală a contractat infecţia după ce a îngrijit un pacient din ţara vecină, Guineea.
Acesta a murit, diagnosticat greşit cu o boală de rinichi. Cazul a permis ca
Ebola să se răspândească la alţi cinci oameni în al doilea val epidemic din
Mali. Noul pacient a fost trecut în carantină unde va primi îngrijiri
intensive. Sunt monitorizaţi încă 310 contacţi. Toţi ceilalţi şase pacienţi
diagnosticaţi cu Ebola în Mali au murit.
Eforturile
internaţionale menite să încetinească rata transmiterii infecţiei ajută în
unele zone, dar în altele, creşterea numărului de cazuri şi temeri privind extinderea
epidemiei în Mali indică faptul că mai e nevoie de multă muncă, a declarat
secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, la 21 noiembrie. Ban spune că este
nevoie de mai multe echipe medicale pregătite să intervină, mai ales în
districtele izolate ale ţărilor din Africa de Vest. Peste 5.400 de oameni au
murit deja din cauza virusului. „Dacă vom continua să accelerăm răspunsul,
putem opri epidemia până la jumătatea anului viitor“, a declarat Ban după o
întâlnire a board-ului ONU în Washington, subliniind că noul lanţ de
transmitere a infecţiei din Mali este un motiv serios de îngrijorare.
Congo, peste 42 de
zile fără Ebola
La
20 noiembrie, OMS a declarat Congo Ebola-free,
după 42 de zile în care nu a mai fost înregistrat niciun caz. La 24 august,
Republica Democrată Congo notificase OMS de existenţa unei epidemii în
Provincia Ecuatorială, separată de cea din Africa de Vest. Epidemia din Congo a
generat 66 de infecţii, opt dintre ele afectând personalul medical. La 42 de
zile de când ultimul caz a primit rezultate negative la două teste şi a fost
externat din spitalul în care primea îngrijiri, OMS a declarat sfârşitul
epidemiei. 42 de zile reprezintă dublul perioadei maxime de incubaţie. Recent
încheiata epidemie este cea de-a şaptea din istoria Congo, ţară pe teritoriul
căreia a fost descoperit iniţial virusul, în 1976.
OMS
a lăudat angajamentul şi coordonarea eficientă a autorităţilor locale din
Congo, care s-au mobilizat rapid pentru a răspunde epidemiei, identificând şi
monitorizând contactele şi organizând înmormântări sigure. Implicarea timpurie
a liderilor tradiţionali şi religioşi ai comunităţii a jucat un rol important
în controlarea cu succes a răspândirii infecţiei. Sistemul de supraveghere al
ţării rămâne în stare de alertă înaltă, dată fiind vulnerabilitatea ţării faţă
de o eventuală nouă epidemie.
Cifrele mai bune nu
înseamnă relaxare
Eforturile
pentru oprirea epidemiei de Ebola în Liberia arată semne de progres în anumite
regiuni, dar pentru menţinerea acestor tendinţe este nevoie de intervenţii
susţinute pentru identificarea noilor cazuri şi depistarea contacţilor, spune
un articol apărut recent într-o publicaţie a CDC. Două rapoarte documentează o
scădere semnificativă a numărului de cazuri noi la două dintre cele 15 unităţi
administrative ale Liberiei. Totuşi, cazuri noi continuă să fie diagnosticate
şi în aceste zone. SUA, Liberia şi partenerii internaţionali răspund acum
noilor focare de infecţie din zone izolate ale ţării. În ultimele săptămâni,
aproape zilnic a fost identificat un nou cluster
al epidemiei. Pentru comparaţie, în ultimele patru decenii, CDC a răspuns la
aproximativ o epidemie de Ebola la 1–2 ani.
Noile epidemii de mici dimensiuni din Liberia
reprezintă provocări noi pentru eforturile de control, deoarece se pot extinde
dacă nu sunt abordate rapid. Tom Frieden, directorul CDC, a spus că scăderile
în numărul de infecţii noi din cele două districte arată cât de important este
să fie intensificate acţiunile de răspuns: „Nu trebuie să lăsăm garda jos. În
Guineea, cazurile au scăzut şi crescut în valuri, nu ne putem opri până când nu
oprim ultimul lanţ al transmiterii.“ O inversare a tendinţelor pozitive este
încă posibilă.
Jumătate din cazurile de Ebola din Liberia au
fost depistate în regiunea Montserrado, care găzduieşte capitala, Monrovia, cu
o populaţie de 1,5 milioane de locuitori. De la jumătatea lui septembrie au
scăzut cu 73% numărul de internări în unităţile pentru tratamentul Ebolei şi cu
58% numărul rezultatelor pozitive al testelor de laborator. Extinderea reţelei de
unităţi de înmormântare, încurajarea înmormântărilor sigure, educaţia publică
şi acţiunile comunitare par să fie cei mai importanţi factori care explică
îmbunătăţirile.
Un alt raport CDC a documentat reducerea
numărului de infecţii cu virusul Ebola în Lofa, unde a început epidemia de
Ebola a Liberiei. Numărul săptămânal de cazuri noi raportate în Lofa a scăzut
de la un vârf de 153 de cazuri noi, la 16 august, la patru în săptămâna
încheiată la 1 noiembrie. Strategia de control din Lofa a avut câteva elemente-cheie:
încurajarea schimbărilor comportamentale la nivelul comunităţii, inclusiv
practici sigure de înmormântare, stabilirea unităţilor de tratament pentru
cazurile de Ebola, dezvoltarea unui hotline pentru Ebola şi a unor echipe de
teren care au transportat rapid oamenii cu simptome specifice Ebola la
unităţile de tratament, iniţierea depistării active a cazurilor şi pregătirea
unor voluntari din comunitate care să monitorizeze contacţii pacienţilor pentru
simptome specifice bolii.
„La început, trebuia
să jucăm rugby. Acum, şah“
Unele voci au pus sub semnul întrebării
această scădere a numărului de cazuri din Liberia. La o întâlnire desfăşurată
recent la sediul ministerului sănătăţii al statului african, un reprezentat
USAID a spus că a fost trimis special de organizaţia sa ca să afle dacă se
poate avea încredere în aceste cifre. „Da“, i-a răspuns statisticianul suedez
Hans Rosling, care şi-a petrecut ultima lună în Monrovia, ajutând guvernul
liberian să interpreteze datele epidemiologice. Cercetătorii CDC, de exemplu,
au testat cadavrele din Monrovia pentru a depista Ebola: acum sunt pozitive în
jur de 20–30% dintre cazuri, faţă de 90%, rezultatele înregistrate în punctul
culminant al epidemiei. Numărul real ar putea fi dublu faţă de numărul infecţiilor
raportate, dar nu cu mult mai mult, spune Rosling, citat de Science.
Răspunsul internaţional s-a adaptat lent.
Deşi Pentagonul a spus că va construi mai puţine centre de tratament noi,
construcţia este încă în desfăşurare. „Nu are niciun sens“, spune Thierry
Goffeau, şeful misiunii MSF în Liberia, „este o pierdere de resurse financiare
şi umane“. Şi Rosling crede că tacticile trebuie să se schimbe. În septembrie,
prioritatea era construirea clinicilor, îndepărtarea cadavrelor şi menţinerea
în carantină a cât mai mulţi pacienţi. Acum, accentul cade pe crearea unui
sistem flexibil de a răspunde noilor epidemii, identificând rapid pacienţii şi
depistând persoanele care au intrat în contact cu ei. „La început trebuia să
jucăm rugby, acum şah“, spune Rosling.
Sistemul medical al Liberiei, care s-a
prăbuşit sub greutatea Ebolei, începe să îşi revină. Medicii se întorc la
muncă, iar clinicile se redeschid. Dar personalul medical încă se confruntă cu
un risc major. Între 1% şi unul din
1.000 de pacienţi ar putea purta virusul Ebola, ceea ce ar putea da naştere
unor noi cicluri ale infecţiei. În unele
clinici, medicii realizează operaţii sau aduc pe lume copii purtând costume de
protecţie.
Infecţii în rândul personalului medical
Un
profesionist în domeniul medical, angajat ONU, a fost externat dintr-un spital
din Franţa zilele trecute, după ce s-a vindecat complet de Ebola. Numele şi
naţionalitatea pacientului nu au fost făcute publice. Angajatul ONU fusese
transportat din Sierra Leone la Paris şi a stat în carantină la Spitalul
militar Begin, dintr-o suburbie a Parisului.
Un
medic cubanez, unul dintre sutele de voluntari trimişi de Cuba în Africa de
Vest, a contractat infecţia cu Ebola şi a fost transportat de OMS din Sierra
Leone la Geneva. Felix Baez se află în carantină la Spitalul Universitar din
Geneva şi este într-o stare stabilă. Bărbatul are 43 de ani şi a primit
tratamentul experimental ZMapp.
Un
medic infectat cu Ebola în Sierra Leone şi tratat la un spital american a murit
recent din cauza febrei hemoragice. Dr. Martin Salia fusese transportat cu două
zile înainte, cu o ambulanţă aeriană la unitatea de biocontainment din Nebraska. Doctorul a contractat infecţia lucrând
în calitate de chirurg în Africa de Vest. A fost dus la acelaşi spital la care
s-au recuperat doi pacienţi americani infectaţi. Salia avea 44 de ani şi
rezidenţă americană, fiind căsătorit cu o cetăţeană a SUA. Este a zecea
persoană care a primit tratament pentru Ebola în SUA.
Donaţie de
antibiotice
Compania
farmaceutică Bayer a anunţat că îşi măreşte donaţiile pentru pacienţii
diagnosticaţi cu Ebola din Liberia şi Sierra Leone. Compania oferă
ciprofloxacină, în valoare de 1.150.000 de euro. Deşi nu tratează infecţia
Ebola în sine, medicamentul poate fi folosit împotriva infecţiilor bacteriene
secundare care pun în pericol viaţa pacienţilor. Distribuirea în două clinici
din Monrovia, capitala Liberiei, precum şi în centrele de sănătate din zonele
de proximitate va fi efectuată prin intermediul unei organizaţii
nonguvernamentale din Germania. Bayer a donat deja ciprofloxacină în diferite
doze şi moduri de administrare în valoare de aproximativ 2.570.000 de euro
pentru a trata gratuit pacienţii infectaţi cu virusul Ebola, în Sierra Leone şi
Liberia, prin organizaţia americană „Direct Relief“.
