Redefinirea spațiului public, un amendament depus la legea
antifumat, care a intrat în vigoare în luna martie, a trecut deja de un vot,
cel al Senatului, cu 76 de voturi „pentru“. Senatorii au redefinit, marți,
spațiu public închis, ca „orice spațiu accesibil public sau destinat utilizării
colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are
un acoperiș, plafon sau tavan și care este încadrat de pereți de jur împrejur,
indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu
excepția spațiilor cu destinație locativă“.
Se intenționează deci ca fumatul să fie permis și în interior,
dar în anumite condiții: „în spații separate, complet izolate și inscripționate
special pentru această destinație, precum și pe terase exterioare amenajate în
acest scop“. Adică, ne reîntoarcem la Legea din 2005, când fumătorul făcea
regulă.
Amendamentele adoptate de plenul Senatului, marți, 7 iunie, ar
putea duce la permiterea fumatului în multe spații publice, subminând astfel
spiritul legislației actuale, acela de a proteja cetățenii de efectele
dăunătoare ale fumului de tutun. Motivele pentru a menține reglementările
actuale așa cum au fost ele introduse în martie 2016 sunt multiple și sunt
subliniate de toate organizațiile, inclusiv de Coaliția „România Respiră“ care
încearcă să protejeze fumătorul pasiv și generațiile viitoare. Experiență
acumulată în implementarea măsurilor de interzicere a fumatului în spațiile
publice, în Europa, a dovedit că aceste prevederi sunt eficace în reducerea
expunerii la fumul de tutun precum și în diminuarea fumatului, mai ales în
rândurile tinerilor, fără să fie dovedite efecte negative asupra operatorilor
economici.
Pe de altă parte, Directiva privind produsele din tutun introduce
măsuri stricte de reglementare a acestor produse. Unele state membre ale UE au
profitat deja de procesul de transpunere a Directivei pentru a întări măsurile
existente la nivel național; nici un stat membru nu a slăbit aceste restricții.
O astfel de regresie reprezintă de fapt un atentat la sănătatea unei nații.
Revenirea asupra unor decizii legislative atât de curând după
intrarea lor în vigoare creează confuzie și lipsă de predictibilitate pentru
cetățeni și antreprenori, cu atât mai mult, cu cât nu există o analiză de
impact economic sau asupra sănătății. Îngrijorător este și raportul comun al
comisiilor de sănătate și economică din Senat, care au propus aceste
amendamente și care menționează că în adoptarea lor au fost consultate
organizații interesate, inclusiv industria tutunului. Nu menționează însă nimic
despre consultarea organizațiilor societății civile și din domeniul sănătății
publice.
Aceste amendamente nu servesc în final decât intereselor
industriei tutunului, al cărei singur scop este să își extindă afacerile,
indiferent de efectele fumatului asupra sănătății publice. Această situație
este o încălcare a Convenției-cadru pentru controlul tutunului, care cere
guvernelor să protejeze politicile de sănătate publică de interesele industriei
tutunului. De aceea considerăm că este o ingerință nelegitimă a industriei
tutunului în procesul legislativ și se impune respingerea următoarelor
amendamente la Legea nr. 349 din 6 iunie 2002, propuse de Senat: amendamentul
18 la articolul 2, lit. a), h), i), m), n); amendamentul 19 la articolul 3,
introducerea unui nou articol 31; amendamentul 20 la articolul 3, introducerea
unui nou articol 32.
Repermiterea fumatului în multe spații publice subminează
spiritul legislației actuale (Legea nr. 15/2016), care urmează fără echivoc
recomandările Organizației mondiale a sănătății privind controlul consumului de
tutun. Prin modul în care este formulată, această lege asigură, pe de o parte,
protecția majorității de 74% a populației nefumătoare în fața efectelor fumatului
pasiv și, pe de altă parte, protecția minorității de 26% de fumători în față
fumatului excesiv.
Acceptarea acestor amendamente, inclusiv acelora referitoare la
modificarea actualei definiții a spațiului public închis (definiție a OMS),
conduce practic la anularea sensului protectiv al noii legi și condamnă. Faptul
că se dorește ca aceste spații să fie ventilate nu anulează expunerea la fum,
deoarece este demonstrat științific că niciun sistem de ventilație nu asigură
protecția deplină atât a fumătorilor, cât și a nefumătorilor aflați în afara
spațiului destinat strict fumătorilor.
Poate nu întâmplător, în cursul zilei de marți, Senatul UMF
„Carol Davila“ a votat în unanimitate pentru susținerea demersului Societății
Române de Pneumologie, a Societății Române de Cardiologie și a Fundației Inimii
de respingere a acestor amendamente. Această susținere va fi extinsă și se vor
alinia pe viitor și alte universități.
Apoi, pentru că ideile și propunerile de ciuntire a legii au
plecat de la medici parlamentari, nu putem decât să le reamintim acestora că și
ei se află încă sub jurământul lui Hipocrat și nu pot adopta o altă atitudine
decât aceea de a lupta pe toate căile pentru prevenirea și combaterea bolilor.
Și, nu în cele din urmă, să nu se uite faptul că pentru acțiunile legislative
întreprinse, România a primit două din cele patru premii OMS acordate pentru
Europa.
