Ministerul Sănătăţii a publicat, la jumătatea acestei luni, în transparenţă decizională, un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 și Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia. Aflat în dezbatere publică până la 17 iulie a.c., documentul a fost creat cu scopul de a permite formularea de politici de resurse umane care să asigure angajarea, retenţia și dezvoltarea carierei profesionale a personalului în interiorul instituţiilor publice din sănătate, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Tot de aici aflăm că, în perioada 2010-2016, 47.500 de profesioniști din domeniul medical au solicitat certificate de conformitate, acele documente necesare pentru a lucra într-unul din statele Uniunii Europene (UE). Astfel, în 2016, în România mai activau doar 54.304 medici, o medie de circa 270 de medici la 100.000 de locuitori, mult sub cea a UE. Începând cu anul 2018, România a reușit să recupereze acest decalaj faţă de ţările europene, numărul de medici ajungând în 2020 la 65.740, ceea ce reprezintă o medie de 346 de medici la 100.000 de locuitori.

Instrument-cadru cu multiple roluri

Dezvoltat în armonie cu Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 și corelat cu Strategia Globală privind Resursele Umane în Sănătate: Forţa de muncă 2030, documentul se bazează pe mai multe principii. Dintre acestea menţionăm: accesul populaţiei la personal medical competent; planificarea resurselor umane în sănătate ce ţine cont de nevoile și cererile din sistem; distribuţia echitabilă a resurselor umane în concordanţă cu nevoile teritoriale; motivarea personalului medical din punct de vedere financiar, profesional, social și educaţional.

Una dintre direcţiile de acţiune se referă la actualizarea învăţământului universitar medical și farmaceutic la cerinţele europene. La acest punct există mai multe obiective specifice, dintre care menţionăm: îmbunătăţirea mecanismelor de recrutare și menţinere a personalului medical și a cadrelor didactice; reforma procesului de formare a asistenţilor medicali și a altor categorii de personal sanitar superior; diversificarea și utilizarea mai largă a metodelor moderne, cum ar fi tehnici de simulare, eLearning, telemedicină; actualizarea reglementărilor privind stagiile de practică ale studenţilor în unităţile sanitare etc.

În 2020, în sistemul de sănătate din România activau 359.673 de profesioniști, la care se adaugă circa 27.000 de salariaţi TESA din unităţile publice din domeniul sanitar.