2014
a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare creștere a infecțiilor HIV nou
diagnosticate în Europa, arată un raport emis cu puțin înainte de Ziua mondială
de luptă împotriva HIV/SIDA (1 decembrie) de Centrul european de prevenire și
control al bolilor (ECDC). Transmiterea virusului rămâne o problemă pentru cea
mai mare parte a țărilor europene, în special pentru țările estice și centrale, unde numărul infecțiilor HIV
diagnosticate s-a dublat în ultimii zece ani. În regiunea vestică, deși rata de
infecție nu a crescut atât de mult ca în est și centru, numărul diagnosticelor
noi este neașteptat de ridicat, în contextul încercărilor susținute de a ține
sub control epidemia. În rândul imigranților, cazurile noi depistate au scăzut
considerabil, cu 41% față de 2005, iar mulți se infectează abia după ce ajung
în Europa, conform raportului ECDC.
În
anul 2014 au fost diagnosticate 142.197 de infecții HIV în 50 din cele 53 de
state europene membre OMS. Rata de infecție de 16,4 la 100 de mii de locuitori
este cu 59% mai mare decât cea din 2005, creșterea fiind pusă pe seama
exploziei de cazuri noi în Europa de Est.
În
statele UE, numărul total al cazurilor nou diagnosticate a fost de 32.605, cu o
rată de infecție de 6,4 la 100 de mii de locuitori. Țările cu cea mai mare rată
de infecție la 100 de mii de locuitori au fost Estonia (22,1), Letonia (17,3) și
Luxemburg (12,6).
În
ciuda eforturilor continue ale UE de a scădea transmiterea HIV, în ultimii zece
ani, diminuarea ratei de infecție în țările Uniunii Europene a fost
nesemnificativă. Aceasta a scăzut de la 6,7 cazuri la 100 de mii de locuitori
în 2005 la 6,4 – în 2014. La momentul diagnosticării, 47% din pacienții la care
s-a efectuat numărarea limfocitelor CD4 aveau deja mai puțin de 350 de
celule/mm3, iar din acestea, 27% au avut sub 200 de limfocite CD4/mm3.
Cei mai mulți pacienți diagnosticați în stadii avansate au fost utilizatori de
droguri injectabile și persoane cu vârste de peste 50 de ani.
Calea
de transmitere a infecției a fost variabilă de la o regiune europeană la alta.
În Uniunea Europeană, cele mai multe cazuri au apărut în contextul
homosexualității iar în Europa de Est transmiterea s-a realizat în cea mai mare
parte prin contacte sexuale neprotejate între persoane de sex opus. În UE, cele mai multe infecții s-au produs în
urma contactelor homosexuale (42%), fiind urmate de transmiterea heterosexuală
(33%) și pe calea drogurilor injectabile (4%). Transmiterea pe cale maternă sau
nosocomială a reprezentat mai puțin de 1%.
În
ultimii zece ani, transmiterea heterosexuală a crescut cu 171% în Europa de
Est, cu 26% în Europa Centrală și a scăzut cu 44% în Europa de Vest.
Transmiterea homosexuală a crescut de zece ori în Europa de Est, s-a triplat în
Europa Centrală și a crescut cu 15% în Europa de Vest. Transmiterea pe calea
folosirii drogurilor injectabile a scăzut cu 17% în regiunea estică a Europei și
cu 60% în regiunea vestică, dar a crescut de șase ori în Europa Centrală, pe
seama creșterii prevalenței acestei practici în România în anii 2011–2012.
Nu
doar numărul infecțiilor HIV nou apărute a crescut în anul 2014, ci și cel al
noilor cazuri de SIDA. OMS a emis, în 2015, noi indicații de tratament, care
indică începerea terapiei antiretrovirale la persoanele infectate HIV
indiferent de numărul de celule CD4, pentru a întârzia apariția SIDA și a
diminua transmiterea virusului. Totuși, diagnosticarea tardivă a infecției
combate de multe ori efectele favorabile pe termen lung pe care le-ar putea
avea tratamentul precoce în evoluția bolii.
În
România, rata infecțiilor HIV nou apărute este de patru persoane la 100 de mii
de locuitori, cu 791 de cazuri nou apărute în anul 2014. Dintre acestea, 549
sunt în rândul bărbaților, iar 242 sunt femei. Țara noastră se află pe al
doilea loc în Europa Centrală în ceea ce privește incidența infecției HIV, după
Cipru, și pe primul loc la infecții HIV nou diagnosticate în rândul populației
între 15 și 24 de ani, care reprezintă peste 20% din totalul cazurilor.
Modalitatea de transmitere cea mai frecventă este prin contact
heterosexual (320 de cazuri în 2014), fiind
urmată de utilizarea drogurilor injectabile (154 de cazuri în 2014), apoi de
transmiterea prin contacte homosexuale (125 de cazuri în 2014). Din cele 731 de
cazuri în care s-au numărat limfocitele CD4, 280 de cazuri au fost cu celule
CD4 sub 200/mm3 și 426 – sub 350 de celule CD4/mm3.
În
anul 2014, în România au fost diagnosticate în total 378 de cazuri SIDA, dintre
care 271 în rândul bărbaților și 107 la femei. Dintre țările UE, România se
situează pe locul doi în ceea ce privește cazurile de SIDA apărute în urma
consumului de droguri injectabile și pe locul șapte la dezvoltarea SIDA în urma
contactelor heterosexuale, dar este pe primul loc la apariția bolii în urma
transmiterii materne a virusului HIV și la mortalitatea în rândul persoanelor
nou diagnosticate (237 de cazuri în 2014). Toate valorile care ilustrează situația
țării noastre sunt în creștere, sugerând o înrăutățire a situației față de
2014.
Pentru
a scădea incidența HIV/SIDA, sunt necesare noi abordări în ceea ce privește
testarea și tratamentul precoce al bolii, spun experții ECDC. Acestea trebuie
adaptate epidemiologiei regionale. În țările est-europene, este necesară
îmbunătățirea măsurilor de prevenție și control în rândul persoanelor
heterosexuale și a utilizatorilor de droguri injectabile și dezvoltarea
activităților de consiliere pentru categoriile la risc. Epidemia nu poate fi ținută
sub control fără raportarea exactă a cazurilor și monitorizarea lor intensă
după diagnosticare. Până în anul 2020, programul Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA
urmărește ca 90% din persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA să își cunoască
statusul seropozitiv, 90% din pacienții diagnosticați să fie tratați și la 90%
din cei tratați să se atingă supresia virală.
