Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Sarcina şi naşterea în România, realităţi şi dezbateri

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN miercuri, 12 octombrie 2011
   La 29 septembrie a.c., Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) a organizat masa rotundă cu tema: „Acompanierea naşterii în România“, cu prilejul lansării raportului final al studiului de evaluare a serviciilor şi practicilor de îngrijire a femeilor din ţara noastră pe parcursul sarcinii, naşterii şi lăuziei. Proiectul de cercetare iniţiat de FONPC s-a bucurat de sprijinul ambasadelor Franţei şi Olandei la Bucureşti, al Institutului Francez, al Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ (IOMC) şi al direcţiilor judeţene de sănătate publică.
   În deschiderea evenimentului, dna Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, a apreciat că problemele unui sistem nu pot fi soluţionate atâta timp cât beneficiarii săi – în acest caz, mamele – nu solicită schimbări, aşa cum au demonstrat rezultatele studiului în cauză. Dl dr. Bogdan Simion, preşedintele FONPC, a subliniat că ratele încă ridicate ale mortalităţii materne (13,52 la suta de mii de născuţi vii), infantile (10,9 la mia de nou-născuţi vii) şi a primei copilării (15 la mia de născuţi vii), sunt indicatori ai unui sistem de sănătate în continuare deficitar. Comentând rezultatele studiului, dl conf. dr. Nicolae Suciu, managerul IOMC, a atras atenţia asupra lipsei materialelor informative referitoare la sarcină, naştere şi lăuzie, care ar trebui distribuite înainte de concepţie, ca şi asupra medicalizării excesive a sarcinii, pledând pentru umanizarea îngrijirilor.
   Dna conf. dr. Diana Nistorescu a detaliat metodologia studiului şi a punctat câteva din cele mai importante rezultate obţinute cu privire la perioada sarcinii, naşterii şi lăuziei: • Istoricul sarcinii. Pe ansamblul eşantionului, doar 51% din femei aveau serviciu, iar pentru 47% din acestea, munca presupunea statul în picioare. În plus, doar 29% din femei au beneficiat de schimbarea condiţiilor de muncă • Îngrijirea prenatală. Potrivit metodologiei în vigoare, gravidele fără risc ar trebui să beneficieze de opt consultaţii prenatale, efectuate de medicul de familie şi de specialistul obstetrician. Studiul a arătat că 5% din gravide n-au efectuat nicio vizită prenatală, alte 18% fiind reprezentate de subutilizatoarele consultului prenatal (cu cel mult trei consultaţii efectuate). 57% din femei au efectuat prima consultaţie prenatală la un medic specialist obstetrician, 55% din gravide fiind urmărite pe parcursul sarcinii de un specialist, ceea ce pune în discuţie rolul medicului de familie. Media examenelor de sânge şi urină pentru întregul lot este de 1,2, faţă de cele două seturi de investigaţii de acest fel prevăzute în standard, în schimb numărul mediu de ecografii pentru fiecare femeie din studiu este de 3,3, faţă de cele trei recomandate de protocol pentru gravida fără riscuri. Carnetul gravidei a fost distribuit la 30,5% din femeile din eşantion, dar în doar 31,6% din ele s-au făcut consemnări. În plus, doar 19% din femei primiseră de la medici diverse materiale informative, peste 70% informându-se despre sarcină pe cont propriu. Cu toate acestea, 66% din gravide au afirmat că nu le-a lipsit nimic în timpul sarcinii, iar 48% nu au avut de făcut propuneri pentru îmbunătăţirea serviciilor prenatale • Naşterea. Principalele criterii în alegerea maternităţii au ţinut de cunoaşterea unui medic (50%) sau apropierea de casă (40%), mai puţin de calitatea îngrijirilor acordate. 30% din naşteri au fost făcute prin cezariană (o triplare a proporţiei în ultimul deceniu), iar din naşterile pe cale vaginală, 30% au fost provocate. Doar în 9% din cazuri s-a administrat anestezia epidurală, oferind o posibilă explicaţie pentru teama mamelor de a naşte pe cale naturală. Majoritatea femeilor nu ştiau că au dreptul de a fi acompaniate de persoane apropiate în timpul travaliului. Aşteptările femeilor au fost, şi în privinţa serviciilor intranatale, reduse: 58% nu au formulat propuneri de îmbunătăţire • După naştere. 84% din mame şi-au văzut copilul imediat după naştere, 38% au stat tot timpul în aceeaşi cameră cu el (rooming-in), 19% l-au ţinut pe burtă imediat după naştere şi doar 10% au iniţiat suptul în primele 30 de minute după naştere. Mai mult de jumătate din mame nu au avut de făcut propuneri de îmbunătăţire a serviciilor din maternităţi.
   Problemele relevate de rezultatele studiului au făcut obiectul unei sesiuni de discuţii şi dezbateri, purtate însă în absenţa reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.