Zimbabwe a făcut progrese uriașe în ceea ce privește reducerea numărului de noi infecții și furnizarea de tratament persoanelor HIV-pozitive, însă diminuarea finanțărilor pentru programele dedicate ar putea duce la eroziunea acestor rezultate pozitive. „E nevoie ca persoanele infectate cu HIV să facă front comun pentru a întâmpina aceste provocări“, spunea președintele activiștilor pentru drepturilor pacienților cu HIV/SIDA, Stanley Takaona, într-un interviu oferit ziarului The Herald (din Zimbabwe) la încheierea Conferinței internaționale de HIV/SIDA, organizată săptămâna trecută în Africa de Sud. „Nu vom accepta acest lucru (reducerea bugetelor pentru HIV/SIDA, n.r.) mai ales din partea Fondului Global, fiindcă țările sunt cele care contribuie acolo. Noi, cei care trăim cu virusul HIV, spunem nu acestor reduceri ale finanțării, fiindcă ele echivalează cu condamnări la moarte“, a adăugat Takaona. Coordonatorul programelor de SIDA și tuberculoză din ministerul sănătății, dr. Owen Mugurungi a făcut o declarație în același ton: „Potrivit Constituției noastre, ar trebui să furnizăm tratament antiretroviral tuturor celor care îl necesită, iar lipsa resurselor nu este o scuză. Guvernul va trebui să se mobilizeze și să găsească o soluție“. Prin Declarația de la Abuja, semnată în 2001, țările din Uniunea Africană se angajaseră să aloce câte 15% din bugetul lor anual sănătății, însă timp de 15 ani, cea mai mare alocare a fost de 12,3% în Zimbabwe. România n-a reușit să ajungă nici măcar la o alocare de 5% din PIB.

     Mai mult de 60 de refugiați economici din Venezuela au fost tratați în spitalele publice din Barranquilla (Columbia), unde au ajuns cu simptome de malnutriție, infecție virală, afecțiuni gastrice și respiratorii. Unul dintre cazurile de malnutriție este un băiețel de doi ani. Mama sa a povestit pentru radioul Caracol că, din cauza lipsei de alimente din țara sa, au fost zile întregi în care n-a avut cu ce să îl hrănească pe cel mic. Copilul a petrecut 25 de zile la terapie intensivă fiindcă era într-o stare acută de malnutriție când a ajuns în sfârșit în Columbia. În Venezuela, penuria de alimente, articole de toaletă și medicamente a atins pragul de 80%. Situația e cu atât mai critică, pe măsură ce contrabandiștii profită pentru a vinde la suprapreț produsele, urcând prețurile cu „comisioane“ de 1.000% până la 4.000%. La 11 iulie, aproape 35.000 de venezueleni au trecut în Columbia, în primele 12 ore de la deschiderea graniței, spun autoritățile columbiene citate de publicația El Espectador.

     Decizie istorică a CDC: e prima dată când organizația bazată în Atlanta sfătuiește cetățenii din Statele Unite să nu călătorească într-o zonă din SUA continentală. Centrul pentru control și prevenție a bolilor din Statele Unite a emis un avertisment de călătorie care vizează un cartier din Miami, în care 14 oameni au fost infectați cu virusul Zika. La cererea guvernatorului statului Florida, Rick Scott, CDC a trimis o echipă de intervenție de urgență la fața locului pentru a pune umărul la anchetă și eforturile de răspuns. Cazurile din Miami sunt primele infecții domestice transmise de țânțari, iar zece cazuri au fost anunțate deodată la 1 august, scrie The Verge. Momentan, epidemia e limitată la o zonă de mai puțin de doi kilometri pătrați. Șase dintre cei zece pacienți nu avuseseră nici un fel de simptome și au fost identificați printr-o anchetă din ușă în ușă, realizată de Departamentul de sănătate publică al statului Florida.

     Ceva o fi putred în Danemarca, dar ceva sigur este fumat sau injectat de sportivii ruși. Până și autoritățile naționale au început să o recunoască. După ce mai mulți atleți ruși au fost eliminați de diferite federații sportive din competițiile internaționale, în urma publicării unui raport al Agenției mondiale antidoping, care spunea că statul rus mușamalizase abaterile sportivilor, Rusia și-a înființat propria comisie antidoping, iar președintele acesteia, Vitaly Smirnov, dă asigurări că politicile antidoping vor fi implementate prin ministerul rus al sănătății. Potrivit Sputnik News, Smirnov, fost vicepreședinte al Comitetului olimpic internațional, speră că așa sportivii vor recâștiga încrederea comunității olimpice. Raportul comisiei independente a Agenției mondiale antidoping arăta, în 2015, ca Rusia încălcase numeroase reglementări internaționale în domeniu și ducea la suspendarea echipei ruse din Asociația internațională a federațiilor de atletism.

     Neozeelandezii discută despre evaluarea felului în care a fost implementată strategia guvernamentală de prevenție a suicidului, în curs de implementare până la sfârșitul anului. Manawatu Standard citează un parlamentar conservator, care spune că i se pare „îngrozitor“ că nu a fost făcută o evaluare a strategiei în ultimele 18 luni, mai ales că „epidemia“ de sinucideri din Noua Zeelandă impune schimbări. În 2013, guvernul a anunțat că va aloca 25 de milioane de dolari pentru implementarea unui plan de acțiuni pe patru ani, pentru prevenirea sinuciderilor. Rata națională a suicidului a rămas însă în creștere, așa că liderii ONG-urilor active în domeniul sănătății mintale spun că strategia nu funcționează. Anul trecut, numărul sinuciderilor a ajuns la 564, cel mai mare înregistrat în ultimul deceniu. Preocupări similare întâlnim și în Australia, acolo unde, în urmă cu două săptămâni, un serviciu de sănătate dedicat populației aborigene cerea guvernului federal să formeze o comisie regală care să abordeze rata înfiorător de înaltă de sinucideri în rândul acestei populații. Matthew Cooke, președintele organizației National Aboriginal Community Controlled Health Care, amintește că sinuciderile dau aproape o zecime din decesele aborigenilor și că este o „rușine națională“ că se întâmplă așa, relatează The Guardian. În anumite comunități izolate ale regiunii Kimberley ratele de suicid s-au dublat în ultimul deceniu. Și în SUA, prevenția sinuciderii rămâne o temă importantă în politicile de sănătate publică și nu numai. În fiecare an, peste o mie de studenți se sinucid pe teritoriul Statelor Unite, amintește NJ Spotlight. Pentru a inversa tendința crescătoare a numărului de sinucideri la această categorie de vârstă, autoritățile din New Jersey au dat o nouă lege care obligă toate instituțiile de studii superioare să asigure, în permanență, disponibilitatea unor experți în sănătate mintală în campus sau la distanță de un telefon, care să ajute studenții cu gânduri sau tendințe suicidale. Legea, votată aproape în unanimitate de forul legislativ, precizează și că studenții trebuie să fie informați de existența acestor resurse nu mai târziu de primele două săptămâni ale fiecărui semestru.