„Obiectivul nostru este o lume fără tutun și dorința noastră
este ca generația care se naște astăzi să fie o generație nefumătoare“ –,
acestea sunt cuvintele ministrului francez al sănătății, Marisol Touraine,
rostite nu la o exclusivistă reuniune medicală, ci la una dintre cele mai
vizionate televiziuni franceze. Poziția guvernului francez împotriva fumatului
este fără echivoc și urmată de deputați care au adoptat deja o primă variantă a
legii care impune, începând cu mai 2016, obligativitatea introducerii
pachetelor uniforme (neutre) de țigări: aceeași culoare, formă și mărime,
indiferent de marcă. Desigur că lobbiștii industriei lucrează din plin și, în
această săptămână, s-au anunțat proteste de blocare a legii, iar marile
companii de tutun amenință cu acțiuni în justiție.
Doamna Touraine nu pare deocamdată prea impresionată de
amenințările industriei, deși presiunile sunt cu siguranță importante.
Săptămâna trecută s-au reunit la Paris, la invitația ministrului francez,
reprezentanții a zece state pentru a-și manifesta sprijinul în privința
pachetelor uniforme: Ungaria, Irlanda, Suedia, Marea Britanie, Norvegia,
Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud și Uruguay. Absența României nu
surprinde, deoarece autoritățile de la București, fie guvernamentale sau
parlamentare, se numără printre cei mai înfocați susținători ai industriei
tutunului din Uniunea Europeană.
În Italia a fost aprobat primul program național de prevenire a
hepatitei B și hepatitei C. Inițiativa este provocată de noile terapii
anti-HCV, cum altfel?, și are drept prim obiectiv dezvoltarea de studii
epidemiologice pentru cartografierea răspândirii virusului în sudul și nordul
Italiei, diferențele fiind se pare semnificative. Se lucrează și la stabilirea
de standarde de diagnostic și tratament, utile pentru a putea aprecia în
viitorul apropiat care este impactul socio-economic al noilor terapii.
Ministerul Sănătății din Italia a anunțat și introducerea unor programe de
monitorizare a grupelor populaționale cu risc. Cu alte cuvinte, dacă tot dau
banii pe aceste terapii foarte scumpe, italienii vor măcar să știe dacă sunt
bani cheltuiți cu cap.
Două noi profesii medicale au fost aprobate în Israel, acolo
unde numărul crescut al persoanelor vârstnice combinat cu scăderea numărului
medicilor aduce probleme importante sistemului. Este motivul pentru care, din
acest an, în Israel vor apărea asistente medicale-specialiști și
medici-asistenți. Primele asistente medicale-specialiști au primit pregătire în
geriatrie, urmând să fie introduse programe (practic un rezidențiat în
miniatură) în medicină internă, diabetologie, terapie intensivă, chirurgie,
medicină de familie și medicină paliativă.
Medicii-asistenți pot fi studenți mediciniști, paramedici sau
asistentele medicale care pot efectua independent anumite activități precum
triajul în camera de gardă, examinări medicale în UPU sau monitorizarea
pacientului după externare. În România, toate aceste activități sunt deja
realizate de rezidenții de ani mari sau asistentele medicale experimentate.
Diferența este că Israelul va recunoaște ca atare această muncă și va acorda
recompensa financiară meritată.
Ministrul britanic al Sănătății, Jeremy Hunt, a încurcat-o.
Săptămâna trecută, Hunt a declarat că trebuie oprită „cultura programului de
luni până vineri“ specific medicilor englezi, deoarece există consecințe
tragice asupra pacienților, cu un bilanț de 6.000 de decese anual din acest
motiv. În prezent, medicii britanici cu grad echivalent primariatului românesc
au posibilitatea să refuze efectuarea gărzilor în weekend, cât timp nu este
vorba de o specialitate de urgență, dar se așteaptă să fie disponibili în cazul
unei urgențe. Asistentele medicale, paramedicii, moașele nu au acest drept de a
refuza să lucreze în weekend. Jeremy Hunt crede că, obligând medicii seniori să
efectueze gărzi la sfârșitul săptămânii, și calitatea serviciilor medicale
oferite în astfel de zile va crește. Un studiu publicat de Journal of the
Royal Society of Medicine a descoperit o statistică îngrijorătoare: rata
mortalității cazurilor internate sâmbăta și duminica este în medie cu 14% mai
mare decât în timpul săptămânii. Nu a fost însă dovedită o corelație între
această diferență și lipsa personalului experimentat la sfârșit de săptămână.
Dar pentru Jeremy Hunt nu a contat: „Nu cerem medicilor să lucreze mai mult sau
prea mult, dar vor fi perioade în care avem nevoie ca medicii primari să
acopere și weekendurile“, a spus ministrul englez.
Liderii Asociației medicale britanice au reacționat dur la
anunțul lui Jeremy Hunt, dar asta nu a fost de mare mirare. Războiul dintre
actualul ministru conservator și cea mai importantă asociație britanică
medicală este vechi. Surprinzător a fost însă numărul mare de reacții online
venite ca răspuns la declarația ministrului, din partea medicilor obișnuiți.
Sub hashtagul #ImInWorkJeremy (#SuntLaMuncaJeremy), sute de medici au postat pe
rețelele sociale fotografii cu ei în timp ce munceau sâmbăta sau duminica. Rod
Hammett (foto) a scris „SuntLaMuncăJeremy și încă zâmbesc în mijlocul
unei ture de 80 de ore. Ce leneși medicii ăștia… Tu unde ești?“. Postarea a
fost distribuită de peste 700 de ori și a declanșat un curent de fotografii ale
altor colegi medici care-și descriau weekendurile petrecute la spital ca fiind
„extravagante“. Jeremy Hunt a fost nevoit să revină cu aprecieri la adresa
hărniciei medicilor, dar rămâne de văzut dacă, după această furtună pe rețelele
sociale, propunerea sa va rămâne în picioare.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.