Românii estimează riscul de a face insuficienţă cardiacă la una din zece persoane, în loc de una din cinci, cum este în realitate, arată rezultatele unui studiu lansat recent.
Insuficiența cardiacă este una dintre cauzele principale de spitalizare în rândul populației adulte din România, 1 din 7 pacienți având la externare acest diagnostic, principal sau secundar, arată un studiu.
Spre deosebire de populaţia generală, pacienţii cu boli autoimune sistemice au un risc crescut de a dezvolta multiple comorbidităţi.
Societatea Română de Cardiologie a organizat, în luna martie, conferinţa „Noţiuni imagistice multimodale pentru managementul insuficienţei cardiace”, cu participare internaţională.
Un studiu iniţiat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România arată că 22,8% dintre pacienții cu boli cardiovasculare nu au fost deloc la medic anul trecut.
Cancerul mamar reprezintă cea mai frecventă neoplazie întâlnită în rândul femeilor, cu o tendinţă a incidenţei în continuă creștere.
Forxiga, medicament al companiei farmaceutice AstraZeneca, devine primul inhibitor SGLT2 aprobat în UE pentru pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, cu sau fără diabet zaharat de tip 2.
Administrarea de carboximaltoză ferică după un episod de decompensare a insuficienţei cardiace a avut un profil de siguranţă bun la pacienții cu deficit de fier și FEVS mai mică de 50%.
În unele situaţii, instalarea insuficienţei cardiace poate fi favorizată sau chiar cauzată de tratamentul farmacologic al unor malignităţi.
Antigenul carbohidrat 125 poate fi un marker de prognostic mai exact pentru prezicerea mortalităţii pe termen lung, faţă de peptidul natriuretic cerebral, în insuficienţa cardiacă acută cu regurgitare tricuspidiană severă.
Insuficienţa cardiacă cu disfuncţie sistolică este subiectul cercetărilor privind noi mijloace terapeutice.
Monitorizarea dispozitivelor implantabile cardiace a permis o mai bună prezicere a riscului de agravare a insuficienței cardiace și o scădere a necesității de spitalizare pentru acești pacienți. Acum, rezultate similare pot fi obținute cu ajutorul unui dispozitiv neimplantabil – este vorba de un senzor cutanat dezvoltat de cercetătorii americani, arată un studiu publicat în Circulation*.
Primele două protocoale de detecție a fibrilației atriale și a suflurilor cardiace cu ajutorul stetoscopului digital au fost aprobate de Administrația pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
