Intervalele de timp de cel puţin 11 ore între prima și ultima masă a zilei s-au asociat cu o scădere de peste 40% a riscului de mortalitate de cauză cardiovasculară, comparativ cu perioadele mai scurte de 11 ore. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat în Statele Unite, și care a analizat date obţinute timp de 15 ani în cadrul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES).

Această observaţie pare a fi opusă celei care a dus la recomandarea postului intermitent persoanelor sănătoase și celor cu diabet zaharat.

Concluziile cercetării au fost prezentate la întâlnirea știinţifică anuală a Societăţii de Insuficienţă Cardiacă din America (HFSA), ce a avut loc la 7 octombrie. Cei aproape 1.000 de participanţi urmau tratament pentru insuficienţă cardiacă și au raportat o fereastră de alimentaţie cu valoare mediană de 11 ore și o medie de patru momente zilnice de consum alimentar, definite ca mese ori gustări de minimum 50 kcal.

Postul intermitent nu e pentru oricine

Dovezi anterioare, majoritatea provenind de la persoane sănătoase, sugerau că perioadele mai lungi de repaus alimentar – așa-numitul post intermitent – se asociază cu mai puţină activitate fizică, a declarat, pentru Medscape Cardiology, dieteticiana Hayley E. Billingsley, de la Virginia Commonwealth University. De aceea, este posibil ca beneficiile unei ferestre alimentare mai lungi să vină din faptul că acești pacienţi sunt mai activi pe toată durata zilei. Acest lucru poate reduce riscul cardiovascular la un grup de pacienţi aflaţi la risc de pierdere a masei musculare.

Beneficiile postului intermitent au fost studiate mai ales la pacienţii sănătoși și la cei cu diabet, a completat dieteticianul, „dar efectele sale sunt insuficient explorate în rândul populaţiei cu boli cardiovasculare diagnosticate”. Astfel că acești pacienţi ar trebui să fie precauţi cu aceste abordări, chiar dacă și noile rezultate necesită mai multe cercetări.