Revista Lancet Oncology a publicat în 16 iulie un articol ce marchează lansarea oficială a Common Sense Oncology. Este vorba de o iniţiativă globală coordonată de oncologi și de reprezentanţi ai pacienţilor, care își propune să recalibreze abordarea în oncologie. Expresia „common sense” din limba engleză poate fi tradusă ca „judecată sănătoasă”, „simţ al realităţii”, „simţ practic” sau „bun-simţ”. 

Iniţiativa a pornit de la observaţia celor trei medici fondatori că efervescenţa care a însoţit aprobările unor medicamente noi împotriva cancerului nu s-a tradus și în rezultate care contează pentru pacienţi – o viaţă mai lungă sau mai bună. „Una dintre grijile noastre este că, în ultimii aproximativ zece ani, majoritatea noilor tratamente din oncologie au adus beneficii foarte-foarte mici”, a spus Cristopher Booth, oncolog și profesor la Universitatea Queen’s, Kingston, Ontario (Canada), unul dintre cei trei medici fondatori. 

El a explicat pentru Medscape că tot mai multe studii clinice nu se mai concentrează pe creșterea supravieţurii generale sau a calităţii vieţii pacientului, ci pe mici diferenţe între terapiile existente și pe ţinte precum supravieţuirea fără progresie a bolii (PFS). Astfel că unele medicamente oncologice au primit aprobarea organismelor de reglementare în baza faptului că au prelungit perioada în care boala canceroasă nu a avansat, însă din cauza efectelor adverse nu au dus la o creștere a calităţii vieţii și nici a supravieţuirii generale. 

Așa s-a ajuns la situaţii în care tratamente cu beneficii minime au fost suprautilizate, în timp ce altele care pot face o diferenţă semnificativă în vieţile pacienţilor nu sunt accesibile în multe părţi ale lumii, spun autorii articolului din Lancet.

Alături de Christopher Booth, fondatori sunt Bishal Gyawali, oncolog și asistent la aceeași Queen’s University, și Aaron Goodman, hematolog și profesor asociat la University of California San Diego (SUA). Cei trei au considerat că nu mai e suficient să publice și să descrie problemele pe care le întâlnesc în cercetările lor și au dorit să schimbe mentalităţi și sisteme, astfel încât să ajute cu adevărat pacienţii. Din 2019, Bishal Gyawali susţine și o rubrică pentru Medscape în care abordează subiecte pe care le consideră problematice, lipsite de common sense în oncologie.

Elaborarea unor designuri noi de studii clinice

Echipa a subliniat trei direcţii-cheie ale iniţiativei, scrie Medscape: obţinerea de dovezi (evidenţe), interpretarea lor și comunicarea lor. Pe termen scurt, echipa și-a propus să identifice, în doar șase luni, deficienţe în modul de interpretare a datelor disponibile în cadrul programelor educaţionale. Iar în decurs de 12 luni, să demareze elaborarea de materiale care să corecteze respectivele deficienţe. De asemenea, echipa și-a propus pe termen lung să pregătească designul unor studii clinice care să vizeze rezultate importante pentru pacient, cum ar fi supravieţuirea generală și calitatea vieţii.

Direcţia care vizează interpretarea dovezilor își propune să încurajeze gândirea critică, astfel încât clinicienii să poată identifica mai ușor un studiu cu design slab sau cu o raportare problematică, pentru a-și putea ajuta pacienţii să ia decizii bine informate. De asemenea, echipa va ajuta diseminarea informaţiilor privind opţiunile de tratament către pacienţi, public și decidenţi.

Alinierea între interesele pacienţilor și ale industriei

Documentul de poziţie publicat în Lancet semnalează și faptul că interesele industriei nu sunt întotdeauna aliniate cu cele ale pacientului, „iar sistemul, în general vorbind, nu se ocupă de întrebările care contează cu adevărat pentru pacienţi și familiile lor”. Cuvintele îi aparţin lui Michelle Tregear, parte din echipă, supravieţuitor al cancerului de sân și director al Programelor pentru Educaţie și Training pentru pacienţi la National Breast Cancer Coalition, Washington, DC. 

Un alt aspect luat în discuţie se referă la controlul exercitat de industria farma asupra cercetării și agendei cercetării. Acesta a dus la crearea unui sistem orientat predominant spre noi medicamente anticancer, în defavoarea unor noi abordări în chirurgie, radioterapie, îngrijire paliativă și prevenţie. Iar acest lucru este o problemă pentru respectivele domenii, care vor primi mai puţină finanţare, mai spun autorii.