The BMJ, numărul șapte (septembrie 2015) al
ediției române, abordează pe larg problema hemoragiilor uterine. O echipă
medicală din Belgia a analizat varianta de tratament în ambulatoriu al
polipilor uterini, patologie prezentă la 20–40% din femeile cu sângerări
anormale. „Identifică și tratează“ este principiul adoptat în stabilirea
diagnosticului, având avantajul stabilirii mai rapide a planului de tratament
și evitarea spitalizării. Deși are avantaje, această variantă terapeutică
prezintă un risc de eșec de două ori mai mare decât în cazul internării
pacientelor, impunând repetarea intervenției ginecologice. Același rezultat
este obținut și de un grup de cercetători britanici, care observă un grad mai
scăzut de acceptabilitate a procedurii de către paciente, comparativ cu
tratamentul spitalicesc. Tot în acest număr al publicației aflăm și cele mai
recente date privind detectarea sindromului Down, autorii concluzionând că
testul sanguin maternal, de depistare a ADN-ului fetal liber circulant, este
mai eficient decât screeningul standard.
Numărul opt al aceleiași publicații ridică problema siguranței
noilor anticoagulante orale, dabigatran și rivaroxaban. Studiile citate în BMJ
arată faptul că riscul de hemoragie gastrointestinală crește odată cu vârsta
pentru anticoagulantele orale noi, în comparație cu warfarina. Rezultatele însă
rămân controversate din cauza utilizării unor doze diferite și a indicațiilor
specifice. Editorialul revistei analizează problemele de etică medicală în
abordarea epidemiei de Ebola. Specialiștii recomandă urgentarea găsirii unor
terapii viabile, iar asta în cantități suficiente, fără a neglija însă factorul
financiar. Aceștia precizează că există fonduri pentru vaccinuri încă
nefinalizate, pe fondul panicii globale legate de o epidemie infecțioasă, cu
implicări serioase ale bioterorismului. Ni se aduce la cunoștință „regula
animală“ introdusă în 2002 în SUA, cu scopul aprobării de urgență a unor
medicamente experimentale, în caz de urgență.
