În
zilele de 4 şi 5 mai a.c., la hotelul Pullman Bucureşti, Societatea Internaţională
de Farmacoterapie Cardiovasculară, entitate ştiinţifică înfiinţată în 1985,
afiliată Federaţiei Mondiale a Inimii, organizează al XVII-lea Congres internaţional
ISCP. După cum am aflat din programul evenimentului, scopul Congresului ISCP de
anul acesta este de a prezenta noi medicamente şi concepte inovatoare, dar şi
de a isca dezbateri din perspectiva celor mai importante domenii ale prevenţiei
şi patologiei cardiovasculare: hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă,
sindroamele coronariene acute, tromboembolismul etc. Capitala României va fi
gazda grupului de lideri de opinie din întreaga lume, care vor susţine aceste
dezbateri cu datele cele mai recente obţinute din cercetare, dublate de o
experienţă îndelungată.
Pentru mai multe detalii despre Congresul
ISCP de la Bucureşti, ne-am adresat dlui prof. dr. Gheorghe Andrei Dan,
vicepreşedinte şi preşedinte ales al Societăţii Internaţionale de
Farmacoterapie Cardiovasculară, preşedintele celui de-al XVII-lea Congres
internaţional ISCP.
– Ce personalităţi vor fi prezente la
Congresul ISCP pe care îl organizaţi la Bucureşti?
– La acest Congres vor participa cca 30 de
lideri internaţionali de opinie, precum profesorii Juan Carlos Kaski (Marea
Britanie), Jay Cohn (SUA),
Stefan Anker (Germania), Thomas Kahan (Suedia), Ali
Oto (Turcia), Faiez Zannad (Franţa) şi mulţi alţii, personalităţi de vârf ale
cardiologiei contemporane. Congresele ISCP sunt anuale şi au ca scop dezbaterea
problemelor actuale de terapie cardiovasculară farmacologică – noile molecule
apărute, ghidurile, locul terapiei farmacologice faţă de terapia intervenţională.
Reuniunea de la Bucureşti se desfăşoară la World Trade Center (hotelul
Pullman), la Bucureşti, în două zile consecutive (4–5 mai 2012) extrem de
pline. Alături de sesiunile ştiinţifice propriu-zise, vor exista şi simpozioane
sponsorizate de firme, programe educaţionale, dar şi prezentări de postere.
Avem şi o sesiune de premiere – Young
Investigator Award. Congresul este organizat de ISCP, al cărei preşedinte în
funcţie este profesorul J. C. Kaski, de la Londra, în vreme ce eu sunt vicepreşedintele
şi preşedintele ales al acestei societăţi. După cunoştinţa mea, este primul şi
singurul congres (simpozioane au mai fost) al unei societăţi internaţionale
organizat în România în specialităţile medicale. O altă premieră: este cea dintâi
manifestare românească acreditată internaţional, de European Board for
Accreditation in Cardiology, cu 9 credite EMC. Temele abordate sunt foarte
diverse, legate, evident, de profilul de farmacologie cardiovasculară: prevenţie,
hipertensiune, insuficienţă cardiacă, sindroame coronariene acute, fără a
aminti aici şi simpozioanele de firmă.
– Care este istoricul ISCP şi ce rol joacă
la nivel internaţional?
– ISCP este o structură internaţională, în
care sunt reprezentate toate continentele. Societatea Internaţională de
Farmacoterapie Cardiovasculară se află sub umbrela World Heart Federation. ISCP
a fost structurată iniţial de unul din părinţii cardiologiei moderne şi al
revoluţiei în boala cardiacă, profesorul Henry Neufeld, preşedintele-fondator
al ISCP. Acesta este şi motivul pentru care, la congresele societăţii, se
organizează o conferinţă specială – Neufeld
Lecture. La preşedinţia Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie
Cardiovasculară a existat o succesiune de personalităţi importante, precum
profesorul Elliott Rapaport (SUA), profesorul Jay Cohn (SUA), penultimul preşedinte,
o autoritate mondială în hipertensiune şi în insuficienţa cardiacă, profesorul
Antonio Bayés de Luna (Spania), o autoritate în cardiologia şi aritmologia
internaţională. Preşedintele actual, prof. dr. Juan Carlos Kaski (Marea
Britanie) este directorul Centrului de cercetare cardiovasculară din cadrul
Universităţii St. George, din Londra – unde lucrează, printre alţii, şi
profesorul John Camm –, iar în această linie prestigioasă, spre surpriza mea,
urmează, inedit, un român: am avut cinstea de a fi ales ca preşedinte anul
trecut şi voi prelua mandatul peste un an.
– Pe ce perioadă este mandatul de preşedinte
ISCP?
–
De doi ani. Revenind la întrebarea dv., ISCP este singura societate internaţională
dedicată direct terapiei farmacologice cardiovasculare. Spre deosebire de
societăţile de specialitate, din ISCP nu fac parte doar cardiologi, ci toţi
experţii care au tangenţă cu terapia cardiovasculară – farmacologi, cercetători,
cardiologi, internişti, chimişti…
– Şi reprezentanţi ai industriei
farma?…
–
Desigur, dar without interest. O altă
diferenţă faţă de societăţile de specialitate este că ISCP nu funcţionează prin
societăţi naţionale, ci este o societate centrală, guvernată de o conducere
executivă internaţională, aleasă prin votul membrilor, iar activitatea de la
nivel naţional este coordonată de guvernatori. Pentru România, actualul
guvernator, care mi-a succedat în funcţie, este prof. dr. Dan Dominic Ionescu.
– În farmacoterapia cardiovasculară
s-au înregistrat foarte multe progrese majore în ultimii ani. Cum vedeţi
dezvoltarea în continuare a domeniului şi cum poate fi pusă în valoare latura
sa ştiinţifică, dat fiind că domeniul este la interfaţa cu industria
farmaceutică, deci inerent supus unor presiuni importante?
–
Progresele s-au produs, în paralel, în două câmpuri aparent la concurenţă, în
fapt complementare. Farmacoterapia cardiovasculară a generat progres prin
moleculele inovatoare şi, practic, până la începutul secolului XXI, a fost o
„explozie“ de noutăţi, iar acum ne găsim în procesul unei schimbări
conceptuale, de tranziţie către terapia biologică. Dintre progresele notabile,
e suficient să amintesc trei descoperiri care „au schimbat faţa lumii“:
inhibitorii enzimei de conversie, statinele şi, mai nou, antitromboticele.
Există, pe de altă parte, progrese foarte importante şi în terapia intervenţională
farmacologică. Din păcate, se produce o concurenţă şi mulţi încep să judece
prin prisma exclusivă a uneia sau alteia dintre terapii. Cele două laturi ale
tratamentului nu sunt însă în niciun caz concurenţiale, ci complementare,
evident. Unul dintre rolurile ISCP este tocmai acela de a arăta rolul şi locul
terapiei farmacologice şi, complementar, al terapiei intervenţionale. Apoi, aşa
cum bine aţi remarcat, există un interes foarte mare pentru respectarea eticii în
colaborarea dintre mediul academic şi industrie. Ca să-l citez pe profesorul
Bayés de Luna, „dacă nu exista, ISCP trebuia inventată!“, pentru că această
societate este aceea care preia – din punct de vedere ştiinţific – conceptele,
nealterate de intervenţia industriei.
– Joacă rolul unei interfeţe ştiinţifice…
– ICSP interrelaţionează cu industria,
inclusiv prin site-ul propriu. Industria poate propune subiecte, dar
coordonarea este strict ştiinţifică, aparţinând Societăţii Internaţionale de
Farmacoterapie Cardiovasculară. De exemplu, industria poate solicita opinia
unui expert cu privire la o moleculă nou-apărută, iar comentariul va prezenta
toate plusurile şi minusurile moleculei în cauză.
– Tematic, care vor fi punctele-cheie ale
Congresului ISCP de la Bucureşti?
– Congresul este structurat pe sesiuni
tematice, începând cu prevenţia bolilor cardiovasculare, unde se va dezbate,
spre exemplu, o problemă „caldă“ în prevenţia dislipidemiilor – rolul HDL şi
speranţa terapeutică. O altă sesiune este dedicată „punctului fierbinte“ al
terapiei cardiovasculare actuale – tratamentul antitrombotic.
– Se va discuta posibila extindere a
terapiei cu noile antitrombotice dincolo de indicaţiile actuale? E vorba de
chirurgia ortopedică şi de fibrilaţia atrială…
– …Alături de embolia pulmonară. Încep să
apară şi alte tipuri de indicaţii, cum ar fi sindroamele coronariene acute –
intervenţional, aşteptăm cu nerăbdare să vedem ce se întâmplă la bolnavii cu
proteze valvulare… Este un proces continuu! Unele studii au deja rezultatele,
altele sunt în desfăşurare. Pentru cei pasionaţi de acest domeniu, este foarte
interesant. Mai trebuie spus că persoanele care vor conferenţia pe aceste teme
sunt toate autorităţi în domeniu, majoritatea făcând parte din conducerea sau
comitetele de direcţie ale diverselor studii. Continuând, pe scurt, cu enumerarea
temelor, mai amintesc sesiunile ce au ca subiect hipertensiunea, insuficienţa
cardiacă… Conferinţa „Neufeld“ va fi susţinută, anul acesta, de unul din cei
mai mari experţi în farmacogenomică, prof. dr. Munir Pirmohamed (Marea
Britanie). Deja ne găsim într-un domeniu de metodologie foarte apropiat de
science-fiction…
– Pe cine aşteptaţi să participe la
Congresul ISCP pe care îl organizaţi la Bucureşti?
–
Există o largă participare din străinătate. Desigur, organizând Congresul la
Bucureşti, aştept ca participanţii străini să fie în special din zona central şi
est-europeană. De altfel, acesta a fost unul din motivele pentru care am oferit
disponibilitatea României de a organiza reuniunea.
– Se doreşte o extindere a Societăţii
Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară?
–
Cu siguranţă, ISCP era orientată mai mult către Europa de Vest, foarte mult către
America Latină, Australia… Este vorba de o strategie prin care încercăm şi să
popularizăm potenţialul românesc în acest domeniu. Mai am o asemenea strategie şi
în cadrul European Heart Rhythm Association (EHRA), unde am creat o iniţiativă
central şi est-europeană în domeniul tulburărilor de ritm, având în vedere
diferenţa tehnologică dintre noi şi restul Europei, iniţiativă care a devenit
parte componentă EHRA.
– Din România, cine va participa la
Congresul ISCP?
–
În primul rând, profesorul Dan Dominic Ionescu a fost parte activă în
organizarea acestei reuniuni, din calitatea sa de guvernator ISCP pentru România.
Vor mai participa şi lideri de opinie din ţară – îi amintesc pe prof. dr.
Marius Vintilă, prof. dr. Doina Dimulescu, conf. dr. Şerban Bălănescu.
– Vă aşteptaţi la prezenţa în număr
mare a cardiologilor români?
–
Sper… Sigur că există o problemă pe care nu are rost să o ascundem: cardiologul
român, indiferent de posibilităţile materiale, învăţat oarecum rău, e puţin
dispus să plătească taxa de înregistrare, chiar pentru un congres internaţional,
cu atât mai puţin pentru unul organizat în România. Am încercat să compensăm
această stare de fapt, oferind pachete de sponsorizare pentru medicii români.
Anticipez, astfel, şi o participare importantă a publicului românesc. În fond,
când am gândit organizarea acestui congres, care a implicat o muncă enormă,
m-am gândit la un cadou oferit cardiologilor din România. La şcoala de vară
organizată de Nicolae Iorga, era un afiş mare, pe care scria: „Nu se ştie cine
pe cine învaţă“. Congresul ISCP este gândit să pună în valoare potenţialul
existent în lume, pentru dezvoltarea acestei societăţi ştiinţifice, dar,
totodată, reuniunea reprezintă un profit şi pentru cei de aici, care vor fi
stimulaţi de subiectele dezbătute.
– Un profit reciproc…
–
Cu siguranţă!
.jpg)
