Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Breaking news… de ultimă oră

Viața Medicală
Candid STOICA vineri, 15 decembrie 2017
     Este moda adaptărilor. Se poartă. Nu există regizor care se respectă să nu execute în cariera lui o adaptare. Schimbă câteva replici, taie altele, adaugă alte câteva, eventual o poantă minoră, aduce timpul desfășurării acțiunii la timpul prezent și neapărat necesar, de la sine înțeles, schimbă și titlul piesei. Nu există autor care să le reziste: Shakespeare, Molière, Dürrenmatt, Brecht, chiar și Caragiale au devenit ciuca adaptărilor. Nici dramaturgii moderni nu scapă de așa-zisele „asezonări”. Nu mai vorbesc de autorii de mâna a doua, care sunt pur și simplu masacrați. La fel e cazul celor două adaptări după Mihail Sebastian de la Teatrul de Comedie. Amândouă piesele, care au dat naștere de-a lungul timpului unor spectacole interesante și unor excelente interpretări, „Ultima oră” prilejuind și un film destul de onest, datorat unui regizor român (Haralambie Boroș), care s-a numit „Afacerea Protar”.
     Nu există nimic sfânt în calea adaptatorilor specializați ca să le oprească furia ajustărilor. Frizeria lui Nae Girimea din „Dʼale Carnavalului” a devenit, la Teatrul Mic, în viziunea lui Galgoțiu, o… măcelărie. Lear, Gloucester, Edmund, Edgar și ceilalți din „Regele Lear” al lui Shakespeare au fost renăscuți de Andrei Șerban în… femei. Pompilian din „Ultima oră” a lui Mihail Sebastian a devenit Pompilia. Ichim din „Steaua fără nume” este și el tot femeie. Cetățeanul turmentat din „O scrisoare pierdută” a lui I. L. Caragiale e, la fel, femeie și cântă cântecele Adei Milea. Desdemona într-un spectacol cu „Othelo”, de la Sibiu, era… mai multe Desdemone, iar Charlota Ivanovna din „Livada de vișini” devine un travesti. Spiridon din „O noapte furtunoasă” e pur și simplu asasinat la Teatrul Nottara, iar la Teatrul de Comedie, Nina Zarecinaia din „Pescărușul” lui A. P. Cehov e îngropată pur și simplu în scenă etc.
     Sunt cazuri când autorul respectiv nici nu mai contează, fiind considerat o cantitate neglijabilă. E pomenit, scris, cu litere mici pe afiș și e doar un pretext, un mic reper pentru a face o altă construcție dramatică, precum în cazul unor spectacole regizate de Radu Afrim sau Hausvater.
     Se părea că Hamlet ar fi scăpat, deocamdată, de furia demolatorilor, dar m-am înșelat. Într-un recent spectacol al unei companii private de teatru, care folosește studenți de la UNATC, în scena de la cimitir (la îngroparea Ofeliei) sunt aduși zece gropari care, cu cazmaua în mână, cântă și dansează în ritm de hip hop, după care vor juca fotbal, având drept minge craniul lui Yorik. Se va argumenta că și la Paris, la Londra sau New York așa se procedează și nu se mai supără nimeni. Ce se va întâmpla însă dacă aceste imagini distorsionate se întipăresc așa cum au fost redate de-a lungul timpului în spectacolele respective, când copilul va deveni matur și va povesti piesa copilului său? E deja previzibil. Vor râde de el!
     Spectacolul „Ultima oră”, rebotezat „Breaking News”, de la Teatrul de Comedie, nu e în ultimă instanță rău. Piesa are un miez fierbinte extrem de bun, scris după metode clasice aproape perfecte, cu personaje puternice, credibile, recognoscibile în epocă, care cu greu ar putea fi „dărâmată” de intervenții nedorite și care au rezistat asalturilor regizorului. În final, produsul actualizat place spectatorului de azi, dornic de multe ori de personaje romantice. Atât tipul eroului pozitiv, cât și cel al opusului său, sunt personaje pe care literatura dramatică română le-a folosit des. În consecință și Dragoș Huluba (Andronic), cât mai ales experimentatul George Mihăiță (Bucșan) nu au probleme cu realizarea celor doi eroi atât de diferiți, la antipozi, creionându-i corespunzător, oricât s-a fi străduit regizorul să reclădească piesa pe alte coordonate, săpând-o la temelie. Pe cei doi îi acompaniază cu succes în demersul lor Eugen Racoți (Agopian) și Aurora Leonte (Ana), în portretizarea unor tipuri (în roluri mai mici), dar pe care cei doi le stăpânesc excelent, realizând mici bijuterii dramatice.
     Ce păcat că asemenea modești artizani dispar din teatre: Andreea Samson pare copleșită de rolul Magdei Miu, făcând eforturi disperate să fie la înălțimea partenerilor săi și nu mă îndoiesc că în viitoarele spectacole va izbândi. Dan Tudor, părând că-și aduce cu greu aminte de prima lui îndeletnicire, actoria, își dă toată silința și interpretează un rol savuros (Brănescu). Sandu Pop avea la dispoziție un personaj fenomenal (I. D. Borcea), un fel de gangster al presei, interpretat în alte spectacole de artiști celebri (Ion Iancovescu, Ștefan Iordache), dar căreia el nu i-a luat decât numele.
     Mai cinstită, mai la obiect e prestația lui Marius Drogeanu (Ștefănescu), care nu are pretenția că inventează roata, dar creează cu modestie un personaj ce pare autentic. Într-un rol de plan doi sau trei, Teodora Stanciu personifică, cu mijloace simple, un personaj misterios. Dacă primul act al piesei pare masacrat de intervențiile regizorului dând impresia unei prime lecturi, spectacolul se mai relansează cât de cât în actul următor cu apariția terifiantă a personajului Bucșan, interpretat cu aplomb de George Mihăiță. Finalul se vrea unul exploziv, grandios, impunător, fastuos, dar nu este până la urmă decât o mică găselniță ce își propune să scoată spectatorul din amorțeala unui spectacol peste care plutește o plictiseală inexplicabilă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.