Miercuri, 19 octombrie a.c., în Aula Magna a
Universităii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a avut loc decernarea Premiului „Marian Papahagi“, ediţia a
IV-a, 2011, medicului-scriitor C. D.
Zeletin, traducător din lirica italiană clasică, pentru contribuţii
importante în italienistica românească.
Premiul a fost atribuit în urma concursului
organizat de Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso“ – Bucureşti, Centrul Cultural Italian şi Universitatea
„Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, precum şi Consulatul Onorific al Italiei din
acelaşi oraş, sub patronajul Ambasadei Italiei la Bucureşti. Juriul a fost alcătuit
din profesorii universitari din Italia, Bruno Mazzoni şi Maria Grossman şi din
profesorii universitari din România, Monica Kefete, Smaranda Bratu Elian şi
Corin Braga, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii clujene.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de profesorul Andrei Marga, rectorul
Universităţii, care a explicat în ce constă excelenţa intelectuală şi de
ctitorire a regretatului prof. univ.
Marian Papahagi şi a justificat criteriile de selecţie ale juriului. Prof. univ. Monica Fekete, italienistă,
a anunţat că premiul, acordat în cele trei ediţii anterioare ex-aequo, se acordă anul acesta unei singure persoane, C. D. Zeletin. Despre importanţa concursului a vorbit ataşatul
cultural al Ambasadei Italiei, Alberto
del Degan, iar raportul-sinteză a fost prezentat de prof. univ. Smaranda Bratu Elian. Domnia sa a analizat meritele
excepţionale ale lui C. D. Zeletin de încetăţenire în literatura română, cu o rară
măiestrie artistică, fidelitate şi forţă de pătrundere, a liricii
prerenascentiste şi renascentiste italiene, în special a primelor patru secole
de sonet italian, şi a tălmăcirii operei beletristice integrale a lui
Michelangelo Buonarroti, adică poezia şi corespondenţa.
Reputată italienistă, traducătoare – printre
altele – a operei filozofice integrale a lui Giordano Bruno, Smaranda Bratu
Elian şi-a încheiat expunerea
privitoare la traducerea de către C. D. Zeletin a operei lirice a lui
Michelangelo cu remarci care se pot răsfrânge asupra întregii sale opere de traducător de poezie:
„Lirica lui Michelangelo rămâne unul dintre cele mai dificile texte din cultura
italiană, nu doar ca transpunere, ci şi ca înţelegere (…); dar dificultatea
majoră nu vine atât din conţinut şi ideologie, cât din expresia care le dă viaţă
(…); Michelangelo face din poezie oglinda spiritului său frământat, nemulţumit,
aspirând spre un absolut care simte că i se refuză şi pe care îl caută într-o
virtuozitate ce merge până la contorsionarea limbii şi a metrului, în
condensarea expresiei împinsă până la obscuritate, în muzicalitatea adesea aspră
şi distonantă care bulversează prozodia, altminteri riguroasă şi constrângătoare
(…). Majoritatea traducerilor în limbile de mare prestigiu se fac vinovate de
această trădare (nerespectarea
caracteristicilor stilistice şi metrice, a profundei originalităţi şi
inventivităţi, n.n.). Spre deosebire de acestea, C. D. Zeletin a înfruntat
provocarea şi a învins: a dat sens pasajelor obscure fără a recurge la o
traducere explicativă; a evitat excesele baroce ale originalului fără a ştirbi
raritatea expresiei; a înlocuit inevitabilele arhaisme ale unui text din
secolul al XVI-lea printr-un parfum vetust al turnurii şi al sunetului; a
respectat cu virtuozitate metrica originalului; a răspuns complexităţii
originalului prin splendida bogăţie a vocabularului şi măiastra plăsmuire a
imaginilor. Cred că ne aflăm dinaintea unei realizări monumentale…“
În
alocuţiunea de răspuns, C. D. Zeletin a oferit auditoriului, cu o admirabilă
elocinţă, un breviar inedit al operei sale de traducător din lirica italiană,
vorbind despre geneza celor dintâi tălmăciri, ai cărei primi determinanţi au
fost filozofia platoniciană, gustul pentru eufonie, cultivarea simţului limbii şi
a măiestriei artistice. Domnia sa a evocat personalităţile-martor ale
demersului său în această privinţă, figuri luminoase ale culturii române, care
i-au fost alături: V. Voiculescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Nina FaÎon, A. E.
Baconsky…
Poet, eseist,
traducător, istoriograf, muzicolog, autor a peste 40 de volume literare, pe de
o parte, medic şi biofizician, profesor universitar, membru al Academiei de Ştiinţe
Medicale şi preşedinte fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti
din România, pe de alta, C. D. Zeletin a trăit, în Aula Magna a Universităţii
din Cluj, un moment de recunoaştere şi preţuire a valorii sale în cultura românească. 
