Oncologia digestivă
este un domeniu foarte dinamic, a cărui dezvoltare a devenit posibilă în
ultimii 10–20 de ani, din mai multe motive. În primul rând, a crescut incidenţa
majorităţii cancerelor digestive, ceea ce a determinat orientarea cercetării
spre această problematică, devenită socială. În al doilea rând, s-au dezvoltat
tehnici moderne de diagnostic serologic, imagistic şi endoscopic, care pot fi
aplicate perfect în patologia digestivă oncologică. În fine, progresele în
imunologie şi genetică au stat la baza elaborării unor metode noi de tratament,
care au determinat succese importante ale medicinii pe frontul luptei cu
cancerul.
Un semn care
demonstrează rolul ascendent al oncologiei digestive este faptul că la
congresele mari de gastroenterologie, sesiunile de cancerologie sunt nelipsite.
Mai mult, de câţiva ani, congresele francofone de gastroenterologie,
binecunoscutele Journées Francophones,
se numesc „Zilele Francofone de Hepato-Gastroenterologie şi de Oncologie
Digestivă“. În Occident, tot mai mulţi gastroenterologi se formează şi în
domeniul oncologiei. Odată cu „democratizarea“ oncologiei, este necesară o mai
bună cunoaştere a ei şi de alte specialităţi, în speţă de gastroenterologie.
Progresele oncologiei
digestive trebuie consemnate şi prezentate didactic spre folosul comunităţii
medicale. Cu adevărat, de la seria de monografii a profesorului Chiricuţă,
nimeni nu a mai iniţiat o descriere monografică a bolilor neoplazice digestive
pentru uzul rezidenţilor, al specialiştilor sau al altor specialişti (incluzând
desigur şi chirurgii).
Curajul de a „umple
acest gol“ l-a avut un binecunoscut trio de specialişti şi didacţi: prof. dr.
Mircea Grigorescu, de la Medicală III Cluj-Napoca, un cunoscut autor de texte
majore medicale; prof. dr. Alexandru Irimie, multă vreme director al Institutului
Oncologic din Cluj-Napoca, în prezent rectorul UMF „Iuliu Haţieganu“; prof. dr.
Mircea Beuran, directorul Departamentului de chirurgie de la UMF „Carol Davila“
Bucureşti şi şeful Secţiei de chirurgie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.
Acest grup de autori din domenii diferite, dar conexe, cu mare experienţă şi
lucrând în colective prestigioase, a reuşit să atragă un număr de peste 40 de
coautori într-o iniţiativă deosebită – realizarea primului volum, dintr-o serie
de trei, a Tratatului de oncologie digestivă.
Primul volum se ocupă,
aşa cum este firesc din punct de vedere didactic şi topografic, de cancerul
tubului digestiv superior, incluzând aici esofagul şi stomacul. A rezultat un
tom monumental, de 558 de pagini, cartonat, de dimensiuni mari, pe hârtie velină,
într-o editare prestigioasă.
Numeroşii autori,
implicaţi de cei trei iniţiatori în realizarea cărţii, provin din centre cu
experienţă: Medicală III şi Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, Spitalul de
Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Dar pentru a beneficia şi de experienţa altor
colaboratori de prestigiu, autorii nu au ezitat să apeleze la specialişti de
valoare recunoscută: anatomopatologi, geneticieni, imunologi, radiologi,
internişti etc. Remarc contribuţia prof. dr. Liviu Vlad, distins chirurg şi
talentat plastician, care, continuând o colaborare mai veche cu profesorul
Grigorescu, oferă lucrării desene anatomice de mare acurateţe. O menţiune
specială pentru colaborarea centrului de radiodiagnostic din Oradea, la capitolul
despre PET.
Conţinutul acestui
volum este divizat logic în capitole şi subcapitole. Poate surprinde că în
economia cărţii, cancerul esofagian deţine cu puţin peste jumătate, depăşind cu
ceva spaţiul tipografic acordat cancerului gastric. Acest raport corespunde însă
dinamicii din ultimele decenii a celor două boli, care s-au reflectat în corpul
de cunoştinţe. Mi se pare o structură uşor asimetrică, un semn de adaptare la
progresul cunoştinţelor medicale.
Partea I, despre
cancerul esofagian, conţine un şir de capitole care dezvăluie progresiv, de la
fundamental la clinic, datele clasice şi noi despre această boală. Începe
desigur cu anatomia, importantă chirurgilor, dar şi gastroenterologilor. Urmează
date recente de epidemiologie, în funcţie de tipul de cancer, cu o bibliografie
impresionantă, apoi este prezentat capitolul de Genetică şi Biologie moleculară,
unde autorii, profesionişti, prezintă clar şi succint datele cunoscute la zi.
Urmează apoi Tabloul clinic şi istoria
naturală, capitol ce va fi probabil cel mai mult citit de medicii
practicieni, redactat modern şi clar. Mai multe capitole sunt dedicate Explorărilor din cancerul esofagian.
Aici se pune accent pe valoarea diagnostică, stadializare, prognostic al
diverselor tehnici. Deşi sunt prezentate şi explorările tradiţionale, se oferă
cititorului actualităţile, ceea ce face ca acest capitol să fie extrem de util.
Iată capitolele dedicate tehnicilor de diagnostic: Biomarkeri serologici şi
genetici (cei care se pot şi cei care nu se pot efectua încă la noi);
Endoscopia (cu multe imagini originale); Ecoendoscopia; Tehnicile imagistice:
CT, RMN, PET, fiecare dintre ele scrise de persoane cu mulţi ani de experienţă.
Mai ales pentru oncologie, este foarte important capitolul Stadializarea, în
care sunt prezentate criteriile actuale; Prognosticul este un capitol bine
dezvoltat aici, faţă de alte cărţi, unde acest aspect este tratat mai sumar.
Urmează partea de tratament, foarte dezvoltată şi utilă celor care doresc să îşi
actualizeze rapid informaţia. Sunt descrise în ordine: tratamentul chirurgical,
tratamentul endoscopic, chimioterapia, radioterapia şi, poate în premieră, pe
larg, tratamentul paliativ; tratamentul multimodal este o sinteză a ultimelor
protocoale de tratament din lume. Ultimele două capitole ale acestei prime părţi
tratează două aspecte particulare, dar actuale, mai ales în urma schimbărilor
în stilul de viaţă şi alimentaţie: Cancerul de joncţiune eso-gastrică şi
esofagul Barrett, o binecunoscută precanceroză. Şi, în bună tradiţie clujeană,
un capitol este dedicat profilaxiei.
Partea a doua a
volumului, dedicată cancerului gastric, urmează aceiaşi paşi de desfăşurare:
anatomie, epidemiologie şi factori de risc, diagnostic clinic, atât de divers
uneori, diagnostic de laborator, endoscopic şi imagistic (aici este foarte bine
dezvoltat capitolul, atât de important, de endoscopie); stadializare,
prognostic; tratament (exhaustiv şi modern), incluzând toate tehnicile care
există în lume şi protocoalele terapeutice. Din nou se pune accent pe
tratamentul paliativ, inclusiv paliaţia endoscopică, tratamentul endovascular
al metastazelor hepatice. Profilaxia, de asemenea, este tratată cu
responsabilitate, iar un capitol foarte binevenit este descrierea în premieră a
principiilor nutriţionale în chirurgia neoplazică esofagiană şi gastrică. Din
această succintă enumerare, se pare că nimic nu a scăpat autorilor, spre a crea
acest volum exhaustiv şi totodată sintetic. Aşa cum se arată în prefaţă,
accentul este pus pe aspectele clinice şi mai puţin pe cele fundamentale, după
cum sublinia şi profesorul Grigorescu, din dorinţa de a oferi o carte practică.
Cartea beneficiază de
condiţii grafice de excepţie, foarte bune ilustraţii şi diagrame, numeroase
tabele etc.
Stilul este omogen,
clar (aici se vede şi truda editorilor, care au armonizat atât de multe
personalităţi diferite, unele cu stil personal de scriere). Bibliografia este
impresionantă şi la zi.
Prin conţinut,
structură şi redactare, cartea se recomandă în primul rând medicului specialist
sau rezidentului de oncologie, gastroenterologie, chirurgie, interne,
generalist, dar este foarte utilă oricărei specialităţi. Chiar şi studenţii o
pot parcurge cu mult folos.
Felicităm autorii pentru acribia lor şi Editura
Academiei pentru că a pus în mâna medicilor una dintre cele mai bune realizări
ale sale din ultimii ani. 
