Cultură

Din paginile unui destin: pictorul Thorma János şi discipolii săi

de Dr. Bianca MUREŞAN - oct. 11 2013

Chiar vizavi de Biserica Sfântul Mihail, în incinta palatului Banffy de odinioară, urcând treptele vegheate de un grilaj decorativ, aţi putea descoperi o lume plină de fascinaţie cromatică şi asta pentru că de fiecare dată Muzeul de Artă din Cluj-Napoca e gazda unor expoziţii de excepţie. Un mic desfăşurător din incinta muzeului ne-a prezentat de curând o premieră, Thorma János, contemporanii şi discipolii săi. Se pare că artistul, pictor şi fondator al coloniei de la Baia Mare, şi-ar fi ales o familie nobiliară pentru a-şi face apariţia pe lume chiar la Kiskunhalas, un mic orăşel maghiar la răscruce de căi ferate din apropierea graniţei cu Serbia. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut la Jászberény, pentru ca mai apoi destinul să-i conducă paşii spre Baia Mare, unde, de altfel, s-a stabilit cu familia. Tot aici începe drumul artistic al celui care va deveni maestrul Thorma János. Îşi continuă studiile la şcoli prestigioase ale vremii din Ungaria, Germania şi Franţa, Parisul devenind pentru o vreme oraşul său de suflet. Se dedică lumii artei şi expune opere la numeroase expoziţii, iar recunoaşterea pe plan internaţional nu întârzie să apară. Astăzi e una din figurile marcante ale picturii şi pedagogiei artistice maghiare, în memoria sa fiind organizată o expoziţie itinerantă pe traseul mai multor ţări.

Dacă vizitarea sălilor pline de poveste ale muzeului clujean se află pe lista obiectivelor turistice a acelora din voi pasionaţi de artă şi frumos, „Portret de femeie cu bujori“ (1928) e cu siguranţă una din picturile lui Thorma János care v-ar putea opri din drum. Roşul aprins domină compoziţia, aceeaşi culoare, de această dată abia perceptibilă, regăsindu-se pe chipul nostalgic al unei prezenţe feminine vegheate în planul superior al fundalului de îngerul său păzitor. Herrer Cezár o aduce pe „Fata pieptănându-se“ (1908) mai aproape de spaţiul contemporan. E un prim-plan oglindit al intimităţii unei tinere ce ridică la rang de artă o activitate altfel rutinieră. Graţia cu care mânuieşte obiectul destinat aranjării

părului o învăluie într-o aură aristocrată, enigmatică. La fel de misterios apare şi Ziffer Sándor, „Autoportet“ (circa 1930), surprins într-un moment cotidian, altul decât cel al actului creator. Ne surprinde gestul mâinii stângi imortalizat pe pânza timpului, unul ce pare a cuprinde un şevalet imaginar. Un alt tablou care reţine privirea e cel al pictorului Glatz Oszkár intitulat „Bözsi brodează“ (1936), o incursiune în lumea copilăriei ce coase goblenuri într-un conac de la ţară. Trecerea de la portret la peisaj o face într-o manieră de neuitat Teleki Ralph, astfel încât „Natură statică cu brocart albastru“ (1992) este menit a recrea atmosfera burgheză a unei odăi care îmbie la vizită şi aduceri aminte. Cea din urmă lucrare, „Pictoriţă în parc“ (Kádár Géza, 1912), aduce privitorul cumva mai aproape de toamnă şi de unicitatea unui anotimp melancolic.

Doza de ficțiune: „Pata oarbă”, poezie de Așer Negoi

Romanian Creative Week: Baia Turcească din Iaşi devine un hub al creativității

De vineri, 19 aprilie, în cinematografe

Arta de a povesti fără a plictisi

Cultura universală, sărbătorită la MNLR

Doza de ficțiune: „Amnezia”, poezie de Așer Negoi

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Din paginile unui destin: pictorul Thorma János şi discipolii săi

Din aceeași categorie