Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Jocul cu bacterii, la granița dintre știință și artă

Viața Medicală
Monica GEORGESCU joi, 4 ianuarie 2018

La granița dintre știință și artă, împrumutând expresii și metode din ambele domenii, curentul BioArt include totalitatea expresiilor artistice care presupun folosirea organismelor vii ca mijloc de realizare sau expunere.
Bio-arta explorează astfel relația dintre oameni, știință și etică, creând premisele pentru dezbateri și discuții aprinse pe teme relevante pentru societatea actuală. Arta pășește astfel în afara studiourilor și pătrunde în laboratoare medicale și de cercetare, în spitale, în clinici și în centre de cercetare.

 

 

     Anna Dumitriu este o artistă din Marea Britanie care s-a specializat în BioArt, curent artistic interdisciplinar aflat în primul plan al practicii colaborative dintre știință și artă. Instalațiile sale combină elemente de microbiologie, robotică, proiectare digitală și editare genetică, precum și medii și elemente preluate din arta tradițională, pentru a transmite un mesaj vizual și emo­țional puternic. Anna este artist rezident al Universității din Oxford, fondatoarea Institutului de cercetări nenecesare și liderul proiectului „Trust me, Iʼm an artist”, care explorează relația dintre artă, știință și etică. Creațiile și instalațiile sale avangardiste au fost expuse în muzee din Marea Britanie, Spania, Belgia, Germania, Taiwan.
     Până la mijlocul lunii martie, artista expune cele mai apreciate piese ale sale în cadrul unei expoziții speciale găzduite de Muzeul Oxford de istorie a științei, în Marea Britanie. Expoziția, intitulată „BioArt and Bacteria” – este organizată ca o călătorie imaginară. Acest drum poartă vizitatorii printr-un trecut medical straniu, de la sanatoriile de altădată la apariția antibioticelor și felul în care acestea au remodelat societatea umană și istoria medicinei. Ajungem apoi, aproape pe nesimțite, într-un viitor încă neclar, care se construiește permanent în jurul nostru, la care putem contribui. Aici găsim transpuse în artă elemente preluate din cele mai noi cercetări din domeniul biotehnologiilor și al geneticii medicale, de la secvențiere genomică la elemente ce țin de microbiom și de biologia sintetică.

 

Universuri mari și mici

 

     Anna Dumitriu are o fascinație declarată pentru bacterii – forme de viață microscopice care ne afectează, ne definesc și ne modelează lumea. Invizibile, dar cu efecte nu doar perceptibile, ci adesea categorice. Probabil acesta este motivul pentru care artista a dorit să lucreze cu ele, să facă bacteriile vizibile pentru publicul său, să spună povestea romantică a acestora.
     Intersecțialumii bacteriene cu societatea umană este una din temele principale ale creației Annei. „Sunt obsedată de istoria și tratamentul bolilor infecțioase, de antibiotice, de genetică și de conceptul de etică medicală. Istoria umanității s-a împletit dintotdeauna cu cea a bolilor infecțioase. Acestea au avut un impact puternic asupra dezvoltării societății umane, inclusiv în ceea ce privește crearea și dezvoltarea sistemului public de sănătate. Dar nu trebuie uitat nici impactul pe care bolile infecțioase l-au avut asupra oamenilor la un nivel intim, personal. Noi, oamenii, suntem supra-organisme, alcătuite din celule umane și non-umane deopotrivă, în proporții similare”, ne explică artista filozofia care stă la baza creațiilor sale insolite.

 

O relație personală cu bacteriile

 

  Creațiile Annei Dumitriu folosesc adesea bacteriile ca mijloc de realizare artistică. Una dintre piesele expuse în cadrul galeriei Oxford este un colier confecționat din ceea ce la prima vedere par dinți umani. Iluzia merge însă mai departe: dinții sunt creați din bacterii extremofile – bacterii care trăiesc în condiții de mediu extreme – din genul Serratia. Acestea au abilitatea de a supraviețui în locuri foarte toxice, chiar radioactive, datorită învelișului din hidroxiapatită pe care îl excretă pentru a se proteja. Acest material esteidentic smalțului dentar.
În cadrul acestui proiect, Anna a lucrat cu dr. Melissa Grant și dr. Rachel Sammons, de la școala de stomatologie a Universității din Birmingham. Împreună au „construit” dinții creați de bacterii în laborator. „Această piesă vorbește despre utilizările neașteptate pe care le putem găsi bacteriilor, despre evoluția cunoașterii noastre în acest domeniu și despre rolul lor în diferite ecosisteme. Bacteriile extremofile pot fi folosite și în proiecte de bioremediere, pentru a elimina substanțele toxice din mediu”, explică artista. Această piesă ridică însă o întrebare și fiecare vizitator e forțat să răspundă singur la ea: suntem pregătiți psihologic pentru a accepta ideea unor dinți umani confecționați din bacterii?

 

Ofrande pentru zei microscopici

 

     În centrul expoziției este Ex Voto, o instalație creată pentru o expoziție anterioară a artistei la același muzeu. La această piesă au contribuit vizitatorii muzeului, dar și medici, pacienți și cercetători. După sesiuni de discuții în care își împărtășesc poveștile personale despre infecții și rolul antibioticelor asupra vieților lor, aceștia pot agăța plăcuțe votive – inspirate de cele folosite în practicile religioase. Plăcuțele sunt agățate pe funde colorate folosind substanțe antimicrobiene și bacterii, inclusiv tulpini de Staphylococcus aureus și Streptomyces modificat genetic.
     Instalația continuă să crească după fiecare expunere și cu fiecare nou grup de vizitatori. În anumite religii, plăcuțele votive însoțesc o dorință sau oferă mulțumire pentru îndeplinirea acesteia. În această situație, fiecare plăcuță spune o poveste personală legată de o boală infecțioasă sau de un tratament.

 

Broderia bacteriană

 

     Anna folosește mult textilele în arta ei. Pe de o parte, ele funcționează ca un mediu perfect pe care se poate picta și broda cu ajutorul bacteriilor. Dar rolul textilelor în arta Annei Dumitriu vorbește mult și despre condiția femeii în societatea tradițională și în cea contemporană. „Pe vremea când bărbații începuseră să studieze științele naturale, făcând descoperiri științifice importante, cea mai mare realizare pentru o femeie rafinată era să brodeze cu măiestrie. Cele mai apreciate broderii aveau cusături aproape microscopice și foloseau ață albă pe fundal alb. Femeile vremii ajungeau să își piardă vederea încercând să stăpânească și să perfecționeze această tehnică, considerată cel mai înalt nivel de realizare pentru o doamnă de familie bună”, explică Anna Dumitriu motivul pentru care a ales să folosească broderia ca pe o modalitate de a îmbina ideea de știință și cercetare într-un mod artistic. Nu este vorba neapărat despre feminism, ci mai degrabă despre modalități diferite de a explora lumea: prin știință și artă. În ziua de azi, cele două se întrepătrund.
     Istoria științei, cea a bolilor infecțioase și cea a textilelor au multe puncte comune, zone de intersecție. Multe vopseluri naturale obținute din plante au fost în același timp folosite ca plante de leac. Unele, precum turmericul (curcuma), aveau chiar rol antimicrobian cunoscut încă din vremuri străvechi. Trecând mai departe prin istoria bolilor infecțioase, unul din principalii vectori de transmitere ai epidemiei de ciumă bubonică din Anglia anilor 1665–1666 a fost comerțul cu textile și pânză. Anna Dumitriu speculează toate aceste detalii în arta sa, folosind materiale sau haine de epocă pentru a marca anumite date sau perioade.

 

Infecții rezistente pictate pe pânză

 

     Stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) este responsabil pentru mai multe infecții dificil de tratat. Una din piesele cele mai complexe expuse de Anna Dumitriu la Oxford este Cuvertura MRSA. Procesul de creație a început prin îmbibarea unor bucăți de pânză de bumbac în agar cromogenic. Acest mediu folosit pentru culturile bacteriene conține un colorant care este preluat de Staphylococcus aureus. În acest mod, bacteriile se dezvoltă pe pânză într-o culoare albastră, pictând materialul.
     Artista a creat diferite modele pe peticele de pânză, intercalând broderii cusute cu fire vopsite cu substanțe antibiotice naturale. Alte modele au fost create folosind teste de susceptibilitate la diferite antibiotice, precum vancomicina sau cefoxitina. Bucățile de pânză au fost apoi cusute între ele pentru a crea o cuvertură în stil tradițional, precum cele care spun povestea sau consemnează istoria unei familii.
     „Relația societății umane cu antibioticele este una complexă. În prezent, omenirea se confruntă cu pericolul rezistenței antibacteriene. [...] Este o problemă pe care în mare măsură noi am creat-o – am avut antibiotice care funcționau și nu am știut ce să facem cu ele”, comentează artista una din temele recurente abordate în creația sa. Piesele sale pe această temă insuflă un spectru larg de emoții, de la teamă și precauție, la optimism și speranță în viitor.

 

Dialogul artei și al științei

 

     Trecutul, prezentul și viitorul se întrepătrund permanent în creațiile Annei Dumitriu, ce îmbină arta, știința și pasiunea nestinsă a oamenilor pentru cunoaștere, descoperire și explorare. Exact asta face artista britanică: explorează și, în același timp, creează.
     Se poate argumenta, desigur, că toți exploratorii, toți cercetătorii, toți oamenii de știință creează ceva. Descoperirile lor au finalități care remodelează zilnic lumea în care trăim. Atât arta, cât și știința depășesc astăzi granițele și barierele presetate, se îmbină câteodată, se contopesc, își împrumută idei și forme de expresie. Știința și arta sunt două expresii ale unui dialog pe care umanitatea îl are cu ea însăși de la începutul timpului – acesta este, cred eu, mesajul pe care Anna Dumitriu vrea să îl transmită publicului său.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.