Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Patologia neuropsihică a copilului continuă la adult

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN vineri, 7 septembrie 2012
   Dovada acestei afirmaţii se află într-un articol publicat în nr. 2/2012 al Revistei de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România. Camelia Stanciu, conferenţiar în psihologie, şi Andrei Cotruş, doctorand, ambii de la Târgu Mureş, prezintă sindromul ADHD la adulţi – criterii de diagnostic şi intervenţie. Textul are o importanţă clinică de prim ordin pentru că, dacă nu cu multă vreme înainte, patologia de hiperactivitate cu deficit de atenţie era considerată apanajul copilului, dovezi din ce în ce mai convingătoare ale persistenţei sindromului la adult au fost semnalate în ultima vreme. Am atras şi noi atenţia, în „Viaţa medicală“, la rubrica de specialitate, că medicul de familie şi chiar psihiatrul trebuie să aibă în minte sindromul ADHD când se confruntă un pacient instabil comportamental, ce schimbă des locurile de muncă, care are conflicte dese cu colegii, care adună numeroase penalizări pentru contravenţii de circulaţie sau care, în mod tragic, devine dependent de droguri. Această latură negativă a personalităţii hiperactive are totuşi la adult şi un versant pozitiv. Într-adevăr, cei ce poartă „marca“ acestui sindrom pot fi oameni de afaceri de succes, merceologi care pot procura orice, pe scurt – adaptaţi la relaţiile cu publicul. Rata persistenţei ADHD la adulţi este de aproximativ 50%, fiind posibil ca manifestările specifice, în schimbare pe durata vieţii, să fie subdiagnosticate.
   Pe spaţiul editorialului, Svetlana Hadjiu semnează articolul „Făuritorii unei istorii, rememorare aniversară“, în care face o trecere în revistă a evoluţiei neurologiei pediatrice din Republica Moldova. În secţiunea de referate generale, putem citi o discuţie care priveşte creativitatea. Sunt citate, după Taylor, cele cinci niveluri ale creativităţii (expresivă, productivă, inventivă, inovatoare şi emergentă). Cititorul găseşte aici şi şase teste de gândire creativă. Un colectiv cu un bogat CV de lucrări este cel condus de dr. Ligia Robănescu, care publică în acest număr textul „Importanţa evaluării precoce senzitivo-motorii a nou-născutului cu risc de către kinetoterapeut“. După ce parcurgem modul în care psih. Florentina Palade sistematizează strategiile de coping ale familiei în cazul îmbolnăvirii unui părinte, ne oprim la un studiu clinic plin de învăţăminte, datorat echipei din Clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului din Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia“ Bucureşti (dr. Florina Rad, dr. Carmen Truţescu, psih. Maria Cristina Nedelcu şi prof. dr. Iuliana Dobrescu). Informaţiile prezentate aici sunt utile, deoarece greşeala de diagnostic sau comorbiditate între tulburările pervazive de dezvoltare şi tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie la vârste mici pune deseori în dificultate lămurirea cazului şi produce confuzie în stabilirea strategiei terapeutice. O prezentare de caz discută influenţa alimentaţiei la sân asupra sindromului durerii de cap şi migrenei la copil (M. Knezevic-Pogancev, J. Kolarevic, N. Konstantinis, V. Creparevic).
   Reprezentanţii conducerii SNPCAR – dr. Axinia Corcheş, preşedinte, şi dr. Cătălina Tocea, secretar – susţin propunerea prezentată de dr. Constantin Lupu la adunarea generală SNPCAR din septembrie 2011, de înfiinţare a unei secţiuni de lucru care să aibă drept scop prezentarea şi studiul aspectelor cronologice de dezvoltare a specialităţii de neuropsihiatrie infantilă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.