Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Reabilitarea psihosocială a foștilor deținuți

Viața Medicală
Sergiu-Lucian RAIU vineri, 29 septembrie 2017
     Subiectul închisorilor și al deținuților este tot mai des întâlnit în prim-planul agendei publice în ultima perioadă. Însă problemele celor care și-au ispășit deja pedeapsa și care se confruntă cu provocările integrării în viața socială și privată sunt mult mai rar abordate. Pornind de la această idee, în cadrul Atelierului multidisciplinar și interuniversitar de filosofie și antropologie medicală, Gina Neamțu, psiholog la Fundația Prison Fellowship România, a abordat tema „Integrarea în societate a persoanelor defavorizate”.
    În cadrul prezentării sale, Gina Neamțu a trecut în revistă proiectele și programele derulate de fundația pe care o reprezintă. Unul dintre acestea urmărește restaurarea relațiilor familie–deținut–copii și oferă asistență comunitară pentru prevenirea infracțiunilor. Scopul programului este de a preveni abandonul familial al copiilor cu părinți aflați în detenție, prevenirea infracționalității și a violenței în școli și desfășurarea unor servicii destinate copiilor care săvârșesc fapte penale, dar care nu răspund penal.
    În continuare, vorbitoarea a prezentat rezultatele unui studiu realizat în parteneriat cu Facultatea de Psihologie și științele educației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, privind eficiența poveștilor terapeutice raționale în tratamentul comportamentului disruptiv al copiilor și adolescenților. Riscul comportamentelor disruptive este mai mare la copiii institu­ționalizați, de aceea studiul a avut loc pe copii provenind din trei centre ale fundației. În prima fază, copiii, educatorii și asistenții sociali au completat chestionare. A urmat faza de intervenție psihoterapeutică, iar în faza de follow-up au fost aplicate alte chestionare.
    Intervenția a fost realizată pe copii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, urmărind reducerea cognițiilor iraționale și furiei și creșterea emoțiilor pozitive și abilităților de control. Intervenția a fost dezvoltată pe baza poveștilor raționale, implicând învățarea unor modalități raționale de gândire și comportament. S-a ales terapia de grup emoțional-comportamentală, pentru că are ca scop reducerea gândurilor iraționale care conduc spre emoții disfuncționale. Ca metodă terapeutică, au fost folosite poveștile din volumul „Retmagia și minunatele aventuri ale lui Retman”, destinat copiilor și adolescenților, coordonat de prof. dr. Daniel David. Rezultatele studiului au indicat că adolescenții cu probleme comportamentale și emoționale care au beneficiat de terapia emoțional-comportamentală au raportat rate semnificativ mai mici de externalizare și internalizare a emoțiilor negative disfuncționale, fiind înregistrat un efect pozitiv asupra comportamentului.
    Principalele dificultăți cu care se confruntă persoanele care au trecut prin detenție este sentimentul de marginalizare. Cei mai mulți dintre cei care ajung în închisori nu munceau nici înainte de a intra în penitenciar, iar existența cazierului le creează dificultăți la angajare după eliberare. De altfel, foștii deținuți se lovesc de multe obstacole, poate cel mai important fiind dificultatea găsirii unui loc de muncă. Apoi, datorită mediului carceral, multe persoane își pierd deprinderile de autocontrol. Faptul că nu lucrează determină pierderea deprinderilor rezolutive și pe cele cognitive.
   Există o perioadă când persoanele private de libertate pierd legătura cu familia, cu rețeaua socială din care făceau parte, revenirea fiind dificilă. Cel mai mare obstacol la reintegrare este tendința de marginalizare, stigmatizare, faptul că nu există servicii sociale în comunitate adresate acestor persoane și reticența angajatorilor în a oferi locuri de muncă pentru persoanele eliberate.
   Foarte puține servicii sociale se adresează foștilor deținuți, cele mai multe din acestea fiind oferite de organizații nonguvernamentale. Fundația Prison Fellowship și-a început activitatea în România în 1993, pentru consilierea foștilor deținuți și a familiilor acestora. Ulterior, și-a extins aria de activitate asupra copiilor cu risc social, proveniți din familii cu situație socio-economică precară sau ai căror membri sunt privați de libertate. Fundația a desfășurat activități în închisori cu ajutorul voluntarilor, sprijinind sistemul penitenciar prin acțiuni caritabile. În 1998, cu sprijinul acesteia, a fost elaborat și implementat primul model practic de probațiune din România, serviciul experimental fiind inițial coordonat de fundație, apoi preluat de Ministerul de Justiție în anul 2000. Odată cu adoptarea Legii 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, fundația a realizat proiecte de monitorizare a modului în care se aplică această lege și a celui de funcționare a regimurilor progresive de detenție. În prezent, fundația are programe în penitenciare, un centru rezidențial pentru persoane fără adăpost și foști deținuți și un centru pentru copii aflați în situații de risc social.
   Din păcate, comunitatea locală și statul ca entitate nu fac aproape nimic pentru foștii deținuți și familiile acestora. Soluția ar fi o ordonanță de urgență, prin care toate ministerele implicate (Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului, Ministerul de Interne) să acorde foștilor deținuți o șansă la reintegrare și servicii sociale de sprijin.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.