Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Restituirea artei

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA vineri, 11 martie 2016
     Într-o lume în care informațiile sunt perisabile iar știința avansează într-un ritm cu care cu greu ținem pasul, ne putem gândi că arta, adăpostită în muzeele pe care le știm de o viață, va rămâne neschimbată precum o stâncă solidă în mijlocul furtunii. Credem că vom putea împărtăși bucuria pe care ne-o produce cu copiii noștri și că vom putea admira arta ori de câte ori vom dori.
     Din păcate, nici măcar în acest domeniu nu mai există stabilitate. Este posibil ca într-o bună zi să descoperim că locul tabloului preferat a rămas gol sau că micul muzeu în care ne refugiam uneori are porțile închise și nu mai primește vizitatori. Muzeul „Cornel Medrea“, primul muzeu de sculptură din România, este un trist exemplu al acestei situații. Înființat în 1957 prin donațiile făcute de artist începând cu anul 1948, muzeul a adăpostit, până în 2004, o bogată colecție de sculpturi, dar și desene. După această dată, clădirea din strada Gen. Budișteanu nr. 16, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, a fost retrocedată Casei Regale, iar primăria Capitalei nu a uzat de dreptul său de preempțiune în achiziționarea acesteia, pentru ca edificiul să rămână în folosința Muzeului Municipiului București.
     Așa a luat sfârșit, sub privirile indiferente ale autorită­ților, istoria de aproape o jumătate de secol a unui muzeu unic în țara noastră. Operele sculptorului Cornel Medrea (1888–1964) se află de atunciîndepozit, inaccesibile marelui public. Pentru a remedia, măcar în parte, această situație, Muzeul Municipiului București a lansat la începutul acestui an albumul „Cornel Medrea: sculpturi în colecția Muzeului Municipiului București“, care restituie iubitorilor de artă o parte din cele peste 350 de lucrări pe care muzeul le are în patrimoniu. Lucrările sunt prezentate alături de date biografice ale artistului și de un eseu critic semnat Liana Ivan Ghilia. Răsfoind albumul, regăsim o mare parte a portretelor realizate de sculptorul Medrea, dar și lucrări din seriile „Maternitate“, „Nuduri“, „Pietà“, cele care au transpus idei, emoții și concepte ale autorului.
     Evenimentul lansării albumului face parte dintr-un proiect editorial mai amplu, prin care muzeul dorește să apropie publicul de colecțiile sale, prin intermediul albumelor de artă. Prefața semnată Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București, dar și Mementoul lui Laurențiu Solomon, custodele colecției, atrag atenția, o dată în plus, asupra dispariției Muzeului „Cornel Medrea“ din peisajul cultural bucureștean. Fenomenul dispariției a atins și alte instituții sau opere de artă, în toată țara.
     Consecințele lipsei de atitudine a autorităților în urma retrocedării unor opere de artă și clădiri de patrimoniu au făcut obiectul unei serii de inițiative ale Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR), unele meritând în mod special menționate. La sfârșitul anului trecut, RNMR a organizat la Muzeul Național al Țăranului Român o expoziție atipică, sub genericul „Muzeele pierdute“, realizată cu participarea unor instituții muzeale și de cultură din București și din provincie.
     Curatorul Dragoș Neamu, președintele RNMR, ne-a propus, cu această ocazie, probabil ultima întâlnire cu o serie de lucrări semnate de câțiva mari artiști români: Grigorescu, Ghiață, Ciucurencu, Bernea, Rosenthal, precum și cu un exemplar din „Biblia de la București”. Având în vedere contextul conflictual înfățișat de organizatori, expoziția a fost prezentată într-un mod nonconformist, prin introducerea obiectelor de artă într-o construcție din lemn, asemenea unui sarcofag supradimensionat, care avea ici și acolo pereții perforați. Prin găuri se puteau întrezări, chinuit și trunchiat, exponatele.
    RNMR a lansat un protest național, cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor 2015“. Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la cele peste 110 muzee și instituții culturale care trebuie să rămână fără sedii ori colecții, a fost pusă la cale „Revolta colecțiilor“. În cadrul acesteia, instituțiile care au aderat la idee au acoperit un exponat important din colecția proprie, pentru a semnala la nivel simbolic riscul ca acel exponat să nu mai aparțină muzeului, deci nici publicului său vizitator. Mergând mai departe cu revolta, Muzeul Național de Artă al României a organizat în acea noapte de mai „Galeria de (ne)uitat“, o pseudoexpoziție ce reunea de fapt ramele unor tablouri semnate de marii maeștri români ai artei penelului: Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petrașcu, Tonitza, Aman, Dărăscu, Șirato, Ressu. Lucrările aparținuseră muzeului, ieșind ulterior din patrimoniu spre a ajunge la foștii proprietari. Totul a fost în încercarea de a salva, pentru iubitorii de artă și cultură, ceea ce încă se mai poate, înainte să fie prea târziu.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.