
Fiinţa umană se defineşte şi prin unicitate,
autenticitate şi autonomie; din ultima derivă capacitatea şi necesitatea de a
alege, postulată de existenţialismul sartrian. Translatarea psihanalitică a
acestor caracteristici evidenţiază relaţiile psihodinamice dintre ele. Într-adevăr,Eul este unic prin opţiunile sale
valorice, iar autonomia rezultă din specificul pulsiunilor ce emană din subconştient.
Într-o viziune asemănătoare, se poate observa că dependenţa, adică reversul
autonomiei, poate fi consecinţa unui complex Eu–Sine care nu este capabil să proceseze calitatea pulsiunilor
instinctuale într-o eficientă stimă de sine. Toate acestea generează un tip de
personalitate cu un Self special,
descris de Izabela Ramona Todiriţă, Carmen Cosmina Şoancă şi Sânziana Şover în monografia TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ –
evaluare, diagnostic şi intervenţie terapeutică. (...)