Tematica
celei de-a treia ediţii a Zilelor
medicale ale Sucevei, desfăşurată în perioada 15–17 mai, a fost axată pe
patologia cardiovasculară, dar şi pe urgenţele medico-chirurgicale, în căutarea
unor soluţii cât mai eficiente şi avantajoase pentru bolnavi. Beneficiind de participarea
unor cadre didactice ale UMF din Iaşi şi Galaţi, dar şi a unor specialişti din
Bacău, Moineşti, Piatra Neamţ şi din localităţile judeţului, conferinţa a
demonstrat seriozitatea şi apetenţa pentru actualitate şi progres. Programul a
numărat peste 70 de lucrări.
Prof.
dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, abordând sănătatea în
toate politicile, a făcut un rechizitoriu al situaţiei sănătăţii din ţara
noastră, în comparaţie cu a altor state, a evidenţiat problemele nerezolvate ale
sistemului naţional şi presiunile exercitate asupra breslei medicale, al cărei
statut este desconsiderat şi tratat cu superficialitate şi înverşunare. Apoi a
expus un interesant proiect vizând reţeaua est-europeană de excelenţă în
cercetare şi dezvoltare în domeniul bolilor cronice, la care participă UMF „Gr.
T. Popa“ Iaşi, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu“
din Chişinău şi Universitatea de Medicină din Odessa.
Dintre
lucrările privitoare la patologia cardiovasculară, amintim: noutăţile în
radiologia intervenţională la Spitalul Judeţean Suceava (M. Creţeanu, jr.);
reversul medaliei în cardiologia intervenţională (R. Haret); tratamentul
endovascular în AVC ischemic (B. Dorobăţ şi colab.); urgenţele coronariene (G.
Tinică); patologia cardiovasculară la femei (F. Mitu); semne şi simptome rar întâlnite
în patologia cardiovasculară (L. Lucaci şi colab.); beta-blocantele – profilul
terapeutic şi toxic actual (L. Şodoroc); SCARA – screening cardiologic Rădăuţi
(D. Iliescu); candesartan şi beneficiile adiţionale controlului tensiunii
arteriale (L. Şodoroc); metforminul în diverse forme şi combinaţii (R. Caziuc);
opţiuni terapeutice în HTA – combinaţii fixe: bisoprolol-amlodipină (L.
Lucaci); noutăţi în managementul anginei pectorale stabile (I. Badrajan).
Secţiunea
chirurgicală a prilejuit trecerea în revistă a multor teme: dinamica strategiei
chirurgicale în hiperparatiroidismul renal (M. R. Diaconescu şi colab.);
protocolul de îngrijire a pacientului politraumatizat la camera de gardă a
spitalului (E. Târcoveanu şi colab.); laparoscopia abdomenului acut chirurgical
(E. Târcoveanu şi colab.); particularităţi clinico-terapeutice în apendicita
acută la vârstnici (N. Vlad); duodeno-pancreatectomia cefalică în urgenţă (C.
Lupaşcu); rolul mediastinoscopiei în chirurgia toracică (C. Lovin); fractura
extremităţii proximale humerale (C. Grunchievici); fracturi periprotetice
femurale (S. Petraşuc); urgenţele urologice exteriorizate prin hematurie (N.
Dobromir şi colab.); localizări rare ale chistului hidatic (N. Vlad) ş.a.
Capitolul
„Varia“ a fost bine susţinut cu lucrări privind osteoporoza, infecţiile
uro-genitale, tromboembolismul pulmonar, hemofiltrarea veno-venoasă continuă,
tehnica inovativă în chirurgie, urgenţele ORL, drenajul colecţiilor pericardice
la copil, managementul stomatologic al pacientului în vederea intervenţiilor pe
cord, abordarea terapeutică a pacientului cu carcinom hepatic, estetica dentară
sau cosmetica dentară, urticaria acută, abuzul de antibiotice etc. Interesante
au fost, de asemenea, prelegerile privind: locul şi rolul corpului medical în ierarhia socială (I. Lucaci); istoricul
speleoterapiei (I. Ieţcu); limba română – diaporamă (V. Răzeşu).
Dorim
tuturor medicilor suceveni succesele meritate şi perseverenţă în activitatea ştiinţifică
şi de cercetare la care s-au angajat. 
