Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Creierul epilepsiei

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN vineri, 19 noiembrie 2010

    În Antichitate, pentru că de atunci este cunoscută, epilepsia era numită „morbus sacer“; prin urmare, i se recunoştea statutul de boală, dar adjectivul adăugat o plasa într-o lume dincolo de omenesc. Astăzi, dedicându-i un vast capitol de neuropatologie, nu ne oprim la manifestările clinice ale ei, ci, privind-o ca un simptom, investigăm leziunile subiacente ale creierului. Mai mult, putem aborda epilepsia ca un proces, epileptogeneza care modifică funcţionarea firească a creierului ca un mod de reacţie biologică a encefalului, aşa cum este şi febra, sau, în sfârşit, ca un univers cerebral alternativ în care o infinitate de ioni se înghesuie în afara şi înlăuntrul neuronilor, forţând membranele lor sinaptice. (...)

Pentru ca aceste corelaţii cerebrale să poată fi înţelese trebuie să fie în prealabil modelate. Cu acestea şi începând cu celebrul model Hodkin-Huxley, care este încă valabil după o jumătate de secol, păstrându-şi actualitatea, s-a ocupat prima comunicare a celei de-a XIX-A Conferinţe Naţionale de Epilepsie, desfăşurată în zilele de 5 şi 6 noiembrie a.c., la Bucureşti. Titlul acesteia a fost: Modele electrofiziologice şi structurale în explorarea reţetelor neuronale la nivelul formaţiunii hipocampice şi al celei de-a doua: Explorarea reţelelor neuronale – arhitectura funcţională a hipocampului – aplicaţii neurologice, ambele prezentate de dl prof. dr. B. Amuzescu. Acelaşi conferenţiar a expus şi sinteza: Terapia celulară în epilepsie, în care descrierea embrio- şi neogenezei neuronilor, migraţia lor spre locurile-ţintă din sistemul nervos central şi multiplicarea conexiunilor dendritice cu formarea de „ghemuri“ ectopice a oferit o bază microhistologică în explicarea focarelor epileptogene. Surprinzător şi plin de consecinţe este faptul că, la adult, chiar apar, în girul dentat, neuroni neoformaţi care îmbogăţesc memoria. De asemenea, cine şi-ar fi închipuit că tratamentul cronic cu antidepresive care blochează recaptarea serotoninei (fluoxetina, de exemplu) transformă fenotipul neuronilor granulari din girul dentat într-unul imatur. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.