Ediţia 41 a Congresului naţional al Societăţii
Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM), care se va desfăşura la
Sibiu în perioada 20–23 mai 2015, va avea un program ştiinţific variat susţinut
de invitaţi din ţară şi străinătate. Vor fi 27 de sesiuni ştiinţifice, la care
organizatorii speră să asiste peste 900 de participanţi. Mai multe detalii
aflăm de la prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM şi a congresului.
– Ce le-aţi pregătit participanţilor în
cele patru zile de congres?
– Vor fi 27 de sesiuni ştiinţifice, care
includ sesiuni plenare, sesiuni ale grupurilor de lucru, ale medicilor rezidenţi,
sesiuni de postere, workshopuri. Având în vedere că diabetul este o afecţiune
care necesită colaborare strânsă cu alte specialităţi, vorbim de sesiuni
pluridisciplinare, în care vor fi discutate date de ultimă oră în ce priveşte
tratarea pacienţilor noştri. Ca şi până acum, specialiştilor de renume din
România li se vor alătura conferenţiari de prestigiu din afara ţării, care vor
prezenta date de cercetare fundamentală sau clinică şi noutăţi terapeutice. Vorbim
de peste o sută de speakeri naţionali şi peste 20 internaţionali,
printre care profesorii Alberto de Leiva, Antonio Ceriello (Spania), Dragan
Micić, Predrag Đorđević, Snežana Polovina (Serbia), Eberhard Standl (Germania),
Itamar Raz (Israel), Jermendy György, Peter Kempler (Ungaria), Lorina Vudu
(Republica Moldova), Paolo Pozzilli (Italia), Paul Valensi (Franţa), Rodica Pop
Buşui (SUA), George Alberti (Marea Britanie). Din ţară vor conferenţia specialişti
din diabet, cardiologie, nefrologie, neurologie, endocrinologie, pediatrie –
oameni şi medici, profesori şi lideri de opinie, personalităţi medicale şi
umane, care au influenţat, de-a lungul timpului, dezvoltarea specialităţii
noastre.
– Ce tematică veţi aborda anul acesta?
– Tematica este complexă şi se referă la:
diabet, dislipidemii, obezitate, sindrom cardiometabolic; prevenţia bolilor
metabolico-nutriţionale şi a sindromului cardiometabolic; tratamentul pacienţilor
cu diabet în secolul 21; individualizarea opţiunilor terapeutice (ghiduri
clinice, greutate corporală, risc de cancer, reducerea riscului cardiovascular
şi a celui de hipoglicemie, centrarea pe pacient a educaţiei, terapiei, ţintelor
terapeutice); noi tehnologii pentru îngrijirea pacienţilor cu diabet zaharat de
tip 1. Se vor prezenta lucrări de cercetare originală, care sperăm să
contribuie la practica medicală curentă a participanţilor. Vom discuta despre
noi clase terapeutice şi despre medicamentele în care se pun mari speranţe. O
sesiune specială, interdisciplinară, este destinată sănătăţii bărbatului, care
este, se pare, mai vulnerabil, având un risc mai mare decât femeia de a
dezvolta anumite afecţiuni, inclusiv diabet. Vom avea si o sesiune
româno-sârbă, în care vom aborda obezitatea şi experienţa chirurgiei bariatrice
în România, inclusiv consecinţele ei în timp.
– Diabetologia ca atare, aşa cum este ea
la noi, nu prea se mai întâlneşte prin Europa. Ar fi mai bine pentru pacient ca
diabetologia să fie o subspecialitate a endocrinologiei, de exemplu, sau a
medicinii interne?
– Dacă vă referiţi la dorinţa altor
specialităţi de a ne „redefini“ ca specialitate, vreau să vă spun că pentru
pacient nicio variantă nu este mai bună. Dacă dorim însă ca statul român să
ofere lumii, gratuit, specialişti care tratează şi diabet, atunci ne putem uni
cu alte specialităţi, aşa cum plutesc ameninţări în aer de peste 20 de ani.
Timpul ne-a demonstrat însă că specialitatea de diabet trebuie aprofundată,
trebuie să o simţi, să fii născut pentru a o practica. Pacienţii sunt extrem de
dificili, în marea lor majoritate, au nevoie de medici dedicaţi, care au învăţat
să-i asculte, pentru a le urma, la rândul lor, recomandările medicale. Sunt tot
mai mulţi pacienţi cu diabet care au nevoie de servicii de specialitate, tot
mai mulţi au o durată mare a diabetului şi necesită o îngrijire tot mai
complexă, atât din punctul de vedere al terapiei, cât şi din cel al educaţiei
terapeutice.
– Care sunt principalele direcţii de acţiune
ale SRDNBM?
– În mandatul meu de preşedinte SRDNBM, pe
plan naţional am urmărit dezvoltarea programelor de educaţie medicală continuă,
care să aducă un plus de valoare practicii medicale curente atât în rândul
specialiştilor din diabet, cât şi printre medicii din specialităţi conexe, cu
precădere cardiologie, nefrologie sau medicină de familie. Un alt obiectiv pe
care l-am realizat a fost studiul epidemiologic PREDATORR, care ne-a ajutat să
aflăm prevalenţa diabetului, prediabetului, obezităţii, hiperuricemiei,
dislipidemiei şi bolii cronice de rinichi în România. Vreau să precizez încă o
dată că acest studiu a fost derulat după toate criteriile impuse de normele
internaţionale pentru studii epidemiologice. Apoi, pentru că lupta împotriva
diabetului trebuie dusă pe toate planurile, am organizat campania naţională
„Controlează-ţi diabetul“, care are ca principale obiective informarea şi
educarea publicului larg cu privire la importanţa prevenţiei diabetului, precum
şi a controlului eficient al diabetului şi îmbunătăţirea stilului de viaţă
pentru persoanele afectate de această boală. Pe plan internaţional, am reuşit
intensificarea colaborării cu Asociaţia Europeană pentru Studiul Diabetului
(EASD) şi cu Federaţia Internaţională de Diabet (IDF). Ultimele ediţii ale
congreselor noastre le-am organizat sub egida acestor două prestigioase foruri,
unde speakeri ne-au fost inclusiv preşedinţii celor două organizaţii (în 2013,
Andrew Boulton, preşedinte EASD, iar în 2014, Michael Hirst, preşedinte IDF).
Am făcut, de asemenea, o vizită de lucru la preşedintele EASD, împreună cu
reprezentanţii altor două organizaţii din sfera diabetului (Ioan Andrei Vereşiu,
preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, şi
Norina Gâvan, secretar general al Societăţii de Neuropatie Diabetică –
Neurodiab). Scopul principal al acestei vizite a fost de a ne informa cu
privire la etapele ce vor trebui parcurse pentru introducerea specialităţii de
podiatrie în România, care ar creşte calitatea îngrijirii piciorului şi
scăderea numărului de amputaţii. În plus, începând cu septembrie 2015, voi fi
membru în conducerea EASD, cu un mandat de patru ani, şi, în această calitate,
sper să pot derula o serie de activităţi prin care România să fie tot mai
vizibilă.
– În ceea ce priveşte Registrul naţional
de diabet, s-a mai întâmplat ceva?
– Pentru a afla răspunsul la această
întrebare dureroasă pentru mine, dar nu numai, precum şi la altele care ne
frământă, am organizat, în noiembrie 2014, o întâlnire cu toate oficialităţile
politico-administrative, la nivel înalt, cu toţi membri Comitetului director al
SRDNBM, cu preşedinţii comisiei de specialitate din minister, care au fost de-a
lungul timpului. Părerea mea este că nu se doreşte un astfel de registru,
întrucât nimeni nu a răspuns la această întrebare, nimeni nu a fost pedepsit că
nu şi-a îndeplinit o astfel de misiune. Am declarat oficial că eu, dar şi marea
majoritate a colegilor mei dorim să avem acest registru, pentru că el ar ajuta
la planificarea dezvoltării reţelei de diabet, a alocării fondurilor etc. Menţionez
însă că există registre judeţene, care ar putea oricând să ducă la un registru
naţional. Este nevoie însă, aşa cum am simţit în toţi aceşti ani, de o decizie
politică.
