Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Ghiduri noi şi studii recente în insuficienţa cardiacă

Cele mai importante subiecte dezbătute la Congresul European de Insuficienţă Cardiacă, desfăşurat la Belgrad, sunt relatate de dna dr. Camelia Cristina Diaconu, prezentă la această reuniune.

 

     Belgrad a fost, între 19 şi 22 mai 2012, gazda Congresului European de Insuficienţă Cardiacă (European Congress of Heart Failure), organizat de Asociaţia de Insuficienţă Cardiacă a Societăţii Europene de Cardiologie (HFA-ESC), împreună cu Annual Congress of the European Section of the International Society for Heart Research şi ESC Working Group on Myocardial Function. Alegerea capitalei Serbiei ca loc de desfăşurare se datorează politicii HFA-ESC de a facilita participarea cardiologilor din ţările Europei de Est la această importantă manifestare ştiinţifică. Pentru a atrage un număr cât mai mare de participanţi locali, au fost organizate şase sesiuni de lucrări ştiinţifice în limba sârbocroată.
     Tema principală a congresului din acest an a fost integrarea farmacologiei şi tehnologiei în epoca managementului personalizat al insuficienţei cardiace, cu dispozitive ca defibrilatoare implantabile, terapie de resincronizare cardiacă, monitorizare prin telemedicină. Piotr Ponikowski (Polonia), preşedintele HFA, a afirmat încă de la deschidere că „Deşi mijloacele farmacologice rămân o parte esenţială a manage­men­tului, este necesară integrarea noilor tehnologii; în era medicinii personalizate, provocarea este de a identifica pacienţii care pot avea beneficii maxime în urma diferitelor forme de tratament“.
     În 1933, sir Thomas Lewis afirma că „Esenţa cardiologiei constă în recunoaşterea precoce a insu­ficienţei cardiace“, afirmaţie încă valabilă şi în zilele noastre, în pofida dezvoltării de noi metode diagnostice. Printre evenimentele remarcabile ale acestui congres se numără lansarea noilor ghiduri actualizate de diagnostic şi tratament al insuficienţei cardiace, ca şi a unui document de consens asupra terapiei antitrombotice a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă în ritm sinusal. Cele mai aşteptate au fost, bineînţeles, noile ghiduri 2012, prezentate în prima zi a manifestării, în cadrul unei sesiuni speciale, în care John Mc Murray (Marea Britanie) a făcut o prezentare de ansamblu a ghidurilor, după care Frans Rutten (Olanda) a oferit un update al diagnosticului insuficienţei cardiace, Aldo Maggioni (Italia) a discutat despre ultimele tratamente farmacologice indicate, iar Kenneth Dickstein (Norvegia) despre dispozitivele implantabile. Secţiunea ghidurilor referitoare la diagnostic recunoaşte rolul din ce în ce mai important al rezonanţei magnetice nucleare în evaluarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, precum şi al anumitor biomarkeri (mid-regional proANP) în excluderea diagnosticului de insuficienţă cardiacă acută. Referitor la terapia farmacologică, una dintre noutăţile ghidului din 2012 constă în indicaţia antagonistului receptorilor de mineralocorticoizi, eplerenona, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sistolică (fracţie de ejecţie scăzută) cu simptome uşoare, extinzând indicaţia pentru aceşti antagonişti la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă sistolică la care simptomele persistă în ciuda terapiei cu betablocant şi inhibitor de enzimă de conversie. De asemenea, se recomandă adăugarea ivabradinei la inhibitorul de enzimă de conversie, betablocant şi antagonistul mineralocorticoid la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sistolică în ritm sinusal care au o alură ventriculară persistent crescută, în pofida dozei optime de betablocant. În secţiunea de dispozitive non-chirurgicale, se recomandă utilizarea pe scară mai largă a terapiei de resincronizare (CRT) la pacienţii în ritm sinusal şi cu simptome uşoare. Noile ghiduri afirmă, totuşi, rolul incert al terapiei de resin­cronizare în cazul pacienţilor cu fibrilaţie atrială. Înlocuirea transcateter a valvei aortice se recomandă ca modalitate nouă de tratament pentru pacienţii cu stenoză aortică severă la care nu se poate efectua înlocuirea conven­ţională chirurgicală a valvei.
     Ghidurile noi dedică un spaţiu generos comorbidi­tăţilor, datorită importanţei lor în adoptarea deciziei tera­peutice şi stabilirea prog­nosticului. Din păcate, în domeniul insuficienţei car­diace acute, nu există date noi, motiv pentru care secţiunea ghidurilor dedicată acestei teme a fost redusă.
     Nu mai puţin de 14 update-uri ale trialurilor clinice aflate în desfăşurare şi 1.078 de rezumate au fost prezentate în cadrul congresului; cele 71 de sesiuni ştiinţifice au oferit participanţilor multiple oportunităţi de actualizare a cunoştinţelor legate de insuficienţa cardiacă. În cadrul Late Breaking Clinical Trials, au fost aduse la cunoştinţa publicului ultimele noutăţi derivate din studiile ARISTOTLE, SHIFT, TITAN, VITD-CHF. Este de menţionat prezenţa printre aceste studii, care explorează agenţi şi dispozitive noi de tratament, şi a unui studiu care cercetează beneficiile unui medicament „vechi“ şi ieftin, bătrânul digoxin, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă. Digoxinul are un rol important în tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, potrivit ultimei analize a National Health Blood and Lung Institute din SUA, Digitalis Investigation Group (DIG) trial. Acest studiu a făcut o analiză a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă congestivă clasele III–IV NYHA, fracţie de ejecţie mai mică de 25% sau indice cardio-toracic mai mare de 55%. Spitalizările pentru insuficienţă cardiacă se asociază cu rate ale mortalităţii şi respitalizării de 15%, respectiv 30%, la 60 şi 90 de zile după externare, în pofida utilizării corecte a terapiilor bazate pe dovezi. Digoxinul a fost aprobat de FDA pentru tratamentul insuficienţei cardiace, în SUA, în 1998. În ultimii ani, însă, utilizarea sa a fost din ce în ce mai restrânsă. Mihai Gheorghiade (SUA), care a prezentat la Belgrad studiul DIG, a susţinut că „Reducerea utilizării digoxinului se datorează faptului că este un medicament orfan, nepromovat de industria farmaceutică“. Concluzionând rezultatele studiului DIG, M. Gheorghiade a afirmat că digoxinul trebuie luat în considerare în tratamentul pacienţilor cu fracţie de ejecţie redusă şi ritm sinusal sau fibrilaţie atrială, ale căror semne şi simptome severe persistă după spitalizarea pentru insuficienţă cardiacă.
     Participarea României la Congresul European de Insuficienţă Cardiacă a fost semnificativă, cu numeroase lucrări sub formă de postere, dar şi de comunicări orale. Bogdan A. Popescu (Bucureşti) a prezentat, în cadrul unei sesiuni intitulate „Imaging heart failure – what clinicians need to know?“, lucrarea „Echocardiography – do we need more than ejection fraction?“, prin care a confirmat încă o dată valoarea Şcolii româneşti de ecografie cardiacă de la Institutul „C. C. Iliescu“. De altfel, B. A. Popescu face parte din colectivul de autori al noilor ghiduri de insuficienţă cardiacă. Au fost prezentate, într-o serie de postere, rezultate ale registrului român RO-AHFS, de insuficienţă cardiacă acută, ca şi rezultatele diverselor studii desfăşurate în alte centre universitare din România.
     Gregory Lip (Marea Britanie) a trecut în revistă „Tromboembolismul şi terapia antitrombotică a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă şi ritm sinusal“, un document de consens al HFA, susţinut şi de ESC Working Group on Thrombosis.
     La Belgrad, prof. dr. Stefan Anker (Germania) a devenit noul preşedinte HFA, în urma Adunării generale din data de 21 mai 2012. S. Anker a fost implicat în numeroase trialuri clinice de insuficienţă cardiacă desfăşurate în ultimii ani, fiind binecunoscut pentru cercetările sale în legătură cu fiziopatologia insuficienţei cardiace. Unul dintre obiectivele declarate ale mandatului său este de a dezvolta platforma educaţională online a HFA. De asemenea, se doreşte sensibilizarea opiniei publice în legătură cu insuficienţa cardiacă, problemă majoră de sănătate, care necesită diagnostic precoce şi tratamente inovatoare.
     Viitorul congres european de insuficienţă cardiacă va avea loc la Lisabona, între 25 şi 28 mai 2013.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.