Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Interdisciplinaritate în patologia digestivă

Viața Medicală
Dr. Cristian TEODORESCU joi, 28 aprilie 2016

     Specialiștii în gastroenterologie și hepatologie sunt invitați să participe, în perioada 8–11 iunie, la cel de-al 36-lea congres național de gastroenterologie, hepatologie și endoscopie digestivă, care se va desfășura la Cluj-Napoca. Mai multe detalii despre acest eveniment aflăm de la prof. dr. Dan L. Dumitrașcu, președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și al reuniunii.

 

 
 
 
 
 

 

     – Care sunt cele mai importante provocări ale momentului în gastroenterologie?
     – Cele mai frecvente boli cu care ne confruntăm în prezent sunt de două feluri: unele foarte supărătoare și care nu reduc speranța de viață, dar reduc calitatea vieții, precum tulburările funcționale, respectiv boala oncologică. Pentru că nu reduc speranța de viață, primele sunt prost înțelese în multe țări, printre care și România, motiv pentru care studiul lor nu prea este finanțat. Din fericire, oncologia digestivă beneficiază, față de alte capitole de patologie digestivă, de programe de finanțare, de granturi de cercetare într-o mai bună măsură. Mai există problema bolilor infecțioase, infecțiile care prin tradiție aparțineau medicilor gastroenterologi și hepatologi, dar care mai nou stârnesc interesul medicilor infecționiști, precum hepatitele infecțioase. Pe de altă parte, există problema profilaxiei, pentru că vorbim mult și facem puțin, și problema nevoii de educație, nu doar a cadrelor medicale, dar și a populației – suntem la zero privind educația medicală a poporului nostru.

 

     – Ce pregătiți pentru congresul SRGH?
     – Ne pregătim să organizăm la Cluj-Napoca reuniunea anuală a Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie, împreună cu Societatea Română de Endoscopie Digestivă și alte societăți mai mici, de coloproctologie, de boli inflamatorii, de neurogastroenterologie, de boli hepatice și de nutriție, având ca partener Academia de Științe Medicale. Este vorba de continuarea unor proiecte mai vechi, fără de care nici n-am putea exista. Trebuie subliniat că România a fost una din țările fondatoare ale Organizației mondiale de gastroenterologie, în anii ’50, la Boston, iar reprezentantul României a fost prof. dr. Tiberiu Spârchez. În lumina acelei inițiative, s-a creat Societatea Română de Gastroenterologie, care în prezent organizează reuniuni anuale. În comparație, o societate mare precum cea poloneză face reuniuni doar la doi ani. Nu e puțin lucru, vor veni peste o mie de participanți, personalul medical ia contact, se informează, are grijă de ceea ce numim formare continuă.

 

Fără teme „rapide“

 

– Care vor fi temele principale ale congresului?
– Vă spun sincer că mie nu mi-a plăcut niciodată un model clasic care exista și pe vremea când tatăl meu era, acum douăzeci de ani, președinte al societății – se alegeau trei teme, să zicem hepatita, pancreatita, cancerul de colon. Consider că la un congres actual, ca la orice alt congres național sau european, fiecare trebuie să vină cu ceea ce îl interesează, cu proiectele sale de cercetare, care uneori durează ani de zile sau toată viața, și nu cu o temă rapidă. Tematica evenimentului este universală, acoperă toată patologia digestivă, nu putem spune că avem numai două sau trei subiecte importante. Sigur că se vor dezbate cu precădere bolile mai comune, mai frecvente, unde există pacienți mai mulți, experiență mai mare, terapii noi, dar nu vom uita bolile rare, inclusiv cele genetice. Pentru prima dată organizat acum este cursul Uniunii europene de gastroenterologie (UEG), unde vom avea peste zece invitați de marcă. Aș putea spune că este congresul național cu cel mai mare număr de participanți de până acum.

 

     – Ce invitați străini vor fi prezenți la acest eveniment?
     – Îi amintesc pe prof. dr. Luigi Ricciardiello (Bologna), care se ocupă de bolile inflamatorii intestinale și care este în prezent, pentru patru ani, președintele Forumului societăților naționale de gastroenterologie, prof. dr. Peter Malfertheiner (Magdeburg), unul dintre cei mai mari investigatori ai infecției cu Helicobacter pylori, prof. dr. Günter Krejs (Graz), prof. dr. Lars Lundell (Stockholm), cunoscut pentru abordarea reflectivă, meditativă a chirurgiei digestive. Apoi, prof. dr. Jaroslaw Regula (Varșovia), director al Institutului oncologic din Varșovia, care are studii publicate în cele mai prestigioase reviste din lume privind studiul polipilor colonici și profilaxia cancerului de colon. Vor fi prezenți și prof. dr. Piero Portincasa (Bari), care va avea un discurs despre stilul de viață și bolile metabolice hepatice, prof. dr. Tomica Milosavljevic (Belgrad), prof. dr. Zoltan Tullasay (Budapesta) și prof. dr. Laszlo Herszeny (Budapesta).

 

     – Cu această ocazie veți stabili și colaborări interdisciplinare?
     – Pe lângă liderii de opinie din țară în gastroenterologie, din București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Tg. Mureș, Constanța, avem și figuri noi. L-am invitat pe prof. dr. Irinel Popescu să ne vorbească din punctul de vedere al chirurgului despre transplantul hepatic, prof. dr. Vlaicu Șandor va vorbi despre farmacoterapia în oncologie, prof. dr. Gabriel Ioan Prada va vorbi despre probleme geriatrice în gastroenterologie. Interdisciplinaritatea este foarte importantă, pacientul nu știe atunci când merge cu suferințe dacă doctorul la care merge știe boala pe care o are sau nu. Noi, medicii, trebuie să fim alerți, să recunoaștem boli de care nu ne ocupăm zi de zi, sau măcar să știm către cine să îi îndrumăm.

 

Noua epidemie

 

     – Există date privind epidemiologia cancerului colorectal în țara noastră?
     – Datele din România nu sunt foarte clare, la noi s-au obținut bani pentru a educa medicii să detecteze polipii, dar nu s-au alocat bani în metodele de profilaxie a polipilor de colon, importante pentru că ar permite identificarea persoanelor la risc de a dezvolta cancer de colon. Așa cum dozăm trigliceridele și colesterolul ca să cuantificăm riscul de a dezvolta ateroscleroza sau infarctul miocardic, tot așa e bine să facem colonoscopie la anumite intervale, pentru a vedea dacă există riscul de a face cancer de colon. Sunt țări, revin la Polonia, care au baze de date, studii care urmăresc inclusiv eficiența de detectare a polipilor de către medici, și care polipi trebuie scoși sau nu. S-a ajuns la ideea că, dacă polipii sunt mici, sigur sunt hiperplazici și nu trebuie scoși. Noi am educat niște medici care oricum aveau habar cum se face profilaxia. Concluzia a fost că în România este foarte greu să faci profilaxia cancerului de colon.

 

     – Care sunt cele mai frecvente tumori gastrointestinale?
     – Cele mai frecvente sunt cele de colon, în prezent cancerele de stomac au scăzut în frecvență, cancerele de pancreas sunt tot mai depistate de când avem metode precum endosonografia, colangio-RM. Cancerul de ficat e frecvent, pe de o parte din cauza alcoolului, pe de altă parte din cauza hepatitelor C sau, mai nou, din cauza steatohepatitei non-alcoolice (NASH).

 

     – Când putem suspecta prezența NASH?
     – Steatohepatita non-alcoolică sau steatoza hepatică non-alcoolică este noua epidemie. În anii ʼ90 a început să se studieze problema, să se vadă că ficatul gras este de fapt o consecință a metabolismului lipidic. Aici sunt două variante – fie sunt pacienți obezi și/sau cu diabet care prezintă ficat gras, fie sunt persoane care nu au neapărat aceste boli metabolice, dar din tulburările metabolice intrahepatice dezvoltă steatoză hepatică, apoi inflamație hepatică, care poate duce la necroză hepatică și chiar la neoplazie hepatică. Pentru că multă vreme acest lucru nu era urmărit, acum este un subiect foarte la modă, sunt tentative de a introduce noi metode terapeutice pentru ficatul gras, iar noi trebuie să urmărim acești bolnavi pentru riscul de trecere spre ciroză. În orice caz, bolnavii cu steatohepatită non-alcoolică au și tulburări de comportament, tulburări psihologice, emoționale, sunt mai anxioși, se tem ei înșiși de cancere.

 

     – Care este prognosticul tumorilor tubului digestiv?
     – Prognosticul depinde mult de stadiul în care se diagnostichează. La noi vin oameni pentru dureri abdominale sau balonări și foarte greu îi facem să accepte că au intestin iritabil, nu vin când au un cancer de colon sau stomac decât dacă apar simptome, or simptomele acelea de multe ori trădează faze avansate. În prezent, prognosticul depinde de stadiu, există cancere gastrice descoperite în faze incipiente, intramucozale, uneori se pot face rezecții endoscopice, iar pacienții au un prognostic normal. Cancerele de colon depistate în faze neinvazive au un prognostic exact ca al populației generale. Însă pacienții cu tumori avansate beneficiază, în prezent, de regimuri terapeutice care le permit o supraviețuire convenabilă. Cancerul este o boală cronică în prezent, nu mai e o condamnare la moarte, dar când pacientul vine cu metastaze, palid sau icteric, cu ascită, atunci speranța de viață se reduce la câteva luni.

 

Consecințele refluxului gastroesofagian

 

     – Care sunt factorii de risc ai bolii de reflux gastroesofagian?
     – Boala de reflux este teribilă, cu toții avem reflux fiziologic, după ce mâncăm, dar acesta poate deveni patologic fie când e simptomatic, fie, mai rar, când e asimptomatic, dar produce complicații, precum esofagul Barrett. Boala are factori de risc comportamentali: fumatul, consumul de cafea, obezitatea cu creșterea diametrului esofagian inferior. Mai sunt variantele anatomice, hernia hiatală, dar uneori nu există factori identificabili. Boala de reflux are un spectru foarte larg – esofagita de reflux, care poate să aibă simptome esofagiene și extraesofagiene, bucale, ORL, pneumologice, mimarea infarctului miocardic prin durerea retrosternală, dar putem avea și reflux normal cu simptome prezente sau fără modificări endoscopice – îi zicem reflux funcțional. Refluxul pune și probleme de tratament, deși majoritatea cazurilor răspund bine la tratament, avem cazuri extrem de rezistente la terapie.

 

     – Există riscul malignizării esofagului Barrett?
     – Riscul de malignizare a esofagului Barrett este real, însă nu atât de mare încât să ne alarmăm. Au fost perioade în care se recomanda ca bolnavii cu Barrett să vină din șase în șase luni la control. Riscul nu e atât de mare, iar în România este relativ redus. Esofagul Barrett poate fi ținut sub control cu terapia antireflux și cu cea endoscopică.

 

Un pas înainte

 

     – Care este impactul programului de introducere a terapiei fără interferon a hepatitei C în România și în ce stadiu se află acesta?
     – Nu trebuie să blamăm interferonul, el a salvat multe vieți. Cu ani în urmă era bătaie pe interferon. Aceste terapii mai bune au înlocuit în Vest interferonul de acum doi-trei ani, la început parțial, pe urmă total. Și aici au fost mai multe generații de tratamente fără interferon. Acum avem acest miracol al unor medicamente care vindecă 95–98% din cazurile de hepatită C. Aș echivala cu tratamentul pneumoniei pneumococice cu penicilină, este absolut spectaculos. Țara noastră are resurse sanitare limitate sau nu le folosește în sănătate așa de mult și, ca urmare, a hotărât să trateze deocamdată doar formele avansate de boli hepatice, ceea ce a creat o nemulțumire și în rândul medicilor, și în rândul pacienților, și în rândul firmelor de medicamente, pentru că nu pare normal să tratezi doar forme avansate, iar un pacient care are o formă incipientă să aștepte să avanseze boala. La noi lucrurile au început relativ târziu, comparativ cu alte state și e nevoie de schimbarea strategiei. E un pas înainte, dar nu e așa cum ne-am așteptat, adică actul normativ ar trebui schimbat și probabil că va mai fi schimbat pentru că apar noi medicamente pe piață care vor trebui acceptate, va trebui extinsă indicația. Ce faci cu pacienții care nu au indicație de tratament fără interferon? Aici e o problemă inclusiv morală.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.