Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Primul congres al neurologiei europene unificate

    În perioada 20–23 iunie 2015, s-a desfăşurat primul congres al Academiei europene de neurologie (European Academy of Neurology – EAN). Nu întâmplător, profesorul Günther Deutschl, preşedintele EAN, a ales Berlinul şi noul centru de congrese CityCube pentru primul congres EAN, organizaţia fiind formată prin unificarea, anul trecut, a Societăţii neurologice europene (ENS) cu Federaţia societăţilor europene de neurologie (EFNS), din aceasta făcând parte şi Societatea de Neurologie din România (SNR).
    Organizarea congresului a pornit de la interesul neurologului generalist (cum suntem toţi neurologii din România) de a se perfecţiona şi al neurologului specialist de a se dezvolta într-un anumit domeniu. Adresabilitatea a fost atât către neurologii tineri, în formare, cât şi către cei mai experimentaţi, acoperind toate domeniile importante ale specialităţii noastre.
    Mulţi dintre cei peste 240 de lectori au fost personalităţi de prim rang în diverse domenii ale neurologiei. Programul dens, desfăşurat în paralel în mai multe săli, a cuprins opt simpozioane şi o sesiune plenară, 25 de cursuri de educaţie medicală, 79 de sesiuni de postere (cu peste 1.500 de lucrări, toate în format electronic), 23 de workshopuri tematice, 26 de sesiuni de prezentări orale, cinci sesiuni speciale şi 17 simpozioane-satelit. Informaţie bogată, activitate ştiinţifică intensă, lume multă. Au fost aproape 6.400 de participanţi din 106 ţări.

 

Participare activă a neurologilor români

 

    Delegaţia României a fost numeroasă, iar în plan ştiinţific a fost prezentă cu 37 de postere în cadrul a 29 de sesiuni. Multe dintre aceste lucrări au reflectat activitatea tinerilor rezidenţi sau specialişti neurologi din toate centrele universitare româneşti, acoperind cele mai variate domenii ale neurologiei. Două lucrări au fost prezentate şi la competiţia tinerilor neurologi.
    Conf. dr. Cristina Tiu (Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti) a susţinut cursul intitulat „Accidente vasculare criptogenice“, ea fiind şi preşedinta unei sesiuni de postere pe tema sclerozei multiple. Conf. dr. Cristina Panea (Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti) a fost director de curs şi lector la „Managementul fluidelor şi electroliţilor“, dar şi preşedinta unei sesiuni de postere cu tema „Tulburările de somn“. Dr. Cristian Falup-Pecurariu (Braşov) a fost preşedintele sesiunii de prezentări orale „Mişcări involuntare“, iar dr. Monica Moarcaş (Braşov) a prezidat o secţiune de postere pe tema bolilor cerebrovasculare.

 

Noutăţi terapeutice în boala Parkinson

 

    Tematica s-a axat pe noutăţile din fiziopatologia, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor neurologice. La secţiunea „Mişcări involuntare“, de exemplu, au fost prezentate noutăţi privind tratamentul bolii Parkinson, un domeniu în care s-au realizat numeroase cercetări clinice în ultimii 15 ani. Două molecule au fost recent aprobate de Agenţia europeană a medicamentului (EMA) şi sunt în curs de comercializare: safinamida, un nou inhibitor MAO-B, şi opicapona, un nou inhibitor de catecol-O-metil-transferază (COMT) cu acţiune prelungită şi administrare în priză unică zilnică de 50 mg, medicamente pentru care şi noi, prin activitatea depusă în studiile clinice desfăşurate în România, am participat activ la testarea eficacităţii şi tolerabilităţii acestor molecule.
    De asemenea, a fost prezentată acţiunea benefică a combinaţiei oxicodonă/naloxonă în durerea cronică din boala Parkinson şi a pimavanserinului, un agonist invers al receptorilor 5HT2A, util în tratarea halucinaţiilor şi a psihozei acestor pacienţi (medicament ce ar putea înlocui clozapina şi/sau quetiapina, având mai puţine efecte secundare, reduse ca severitate).
    S-au prezentat, de asemenea, efectele pozitive, promiţătoare, ale unui medicament aflat încă în studiu, ce conţine L-dopa-carbidopa cu eliberare prelungită, dar şi ale produsului ND0612 L-dopa-carbidopa cu injectare subcutanată (infuzie cu pompă). E foarte activ domeniul de cercetare pentru substanţele ce ar putea rezolva dischineziile induse medicamentos. În ceea ce priveşte tratamentul prin stimulare cerebrală profundă, se dezvoltă o tehnică imagistică PET nouă, care, folosind anumiţi markeri metabolici, ar putea prezice probabilitatea ca pacientul să dezvolte apatie. S-a vorbit şi despre rezultatele investigaţiilor IRM funcţional pentru tulburările de somn REM ce preced diagnosticul sau sunt prezente în cadrul bolii Parkinson.

 

Mecanisme şi tratamente în scleroza multiplă

 

    În scleroza multiplă (SM), s-au înregistrat progrese importante în elucidarea mecanismelor fiziopatologice, implicarea celulelor T şi B, a mecanismelor inflamatorii (influenţate de tratamentele deja cunoscute) şi a celor neurodegenerative, a leziunilor oxidative şi mitocondriale şi a deficienţelor de remielinizare ce survin în a doua parte a evoluţiei bolii.
    S-au prezentat rezultatele cercetărilor asupra anticorpilor anti KIR1.4, fenotipului genetic în SM şi factorilor de mediu ce ar putea influenţa apariţia bolii. Au fost prezentate indicaţiile tratamentelor deja consacrate, dar şi ale celor nou introduse pe piaţă, algoritmi de tratament, clasificări şi terminologii noi (cum ar fi NEDA-4 – lipsa dovezilor de activitate a bolii), s-a insistat asupra atrofiei corticale şi afectării cognitive în SM, necesităţii efectuării măsurătorilor structurilor cerebrale la examenele IRM (specialistul în neuroimagistică este absolut indispensabil, dar, din păcate, în acest segment România este deficitară).
    Se propun medicamente cu rol neuroprotector (ex.: fenitoina, vitamina D) sau, pentru formele progresive, neinfluenţate de medicaţia imunomodulatoare (ex. biotina), programe de recuperare şi antrenamente, stimulare cerebrală. Tratamentele deja consacrate şi disponibile şi în România, interferonii β1-a administraţi i.m. sau s.c. şi β1-b administrat s.c., glatiramer acetat (varianta recent aprobată, prezentată la congres, în administrare de 40 mg de trei ori pe săptămână, înlocuind administrarea zilnică), natalizumab, mitoxantrona şi mai rar folositele ciclofosfamida, azathioprina, schimburi plasmatice, asociază medicamente administrate oral (fingolimod, teriflunomid, dimetilfumarat) care încearcă să le înlocuiască pe cele injectabile, având mecanisme complexe de acţiune şi fiind uşor de administrat. Efectele secundare şi preţul ridicat le limitează pentru moment indicaţiile.
    Au mai fost aprobate de FDA alemtuzumab şi rituximab şi sunt încă în studii laquinimod şi daclizumab ca medicaţie de primă linie şi daclizumab şi ocrelizumab ca medicaţie de linia a doua. Este, de asemenea, în studiu de fază 2 un plasture cu mielină transdermică.

 

Aging şi demenţă

 

    La secţiunea „Aging şi demenţă“ s-a încercat punerea la punct a terminologiei, se caută biomarkeri, în special în lichidul cefalorahidian, cum ar fi raportul dintre proteina tau şi β-amiloidul 1-42 (valori mai mari de 0,52 ar defini profilul Alzheimer), dar şi investigaţii imagistice PET pentru detectarea amiloidului (pot detecta amiloid şi la persoane sănătoase).
    Se studiază, de asemenea, posibilitatea imunizării pacienţilor cu boală Alzheimer, administrarea de aducenumab pentru reducerea plăcilor de amiloid şi ameliorarea cogniţiei, realizarea unor programe de exerciţii fizice.
    Pentru encefalitele autoimune este necesar diagnosticul precoce şi tratamentul prompt, chiar şi fără identificarea anticorpilor, ţinând cont că doar 53% din pacienţi au EEG anormal. Afecţiunea este mai frecvent întâlnită la femei şi se manifestă cu deficite cognitive, psihoze, dizautonomie.

 

Neurogenetică

 

    A fost organizată şi o secţiune de neurogenetică, domeniu în mare dezvoltare în prezent. Pentru un caz de diskinezie familială cu miokimie facială cu mutaţie ADCY5 identificată se recomandă propranolol, iar pentru boala Duchenne se recomandă trecerea de la terapia cu steroizi (deflazacort, prednison) la cea moleculară – tratament genetic (ataluren). Dacă în ceea ce priveşte studiile clinice şi dezvoltarea de molecule noi pentru tratamentul bolii Parkinson sau al sclerozei multiple România a fost şi este foarte activă, cu domeniul geneticii nu prea ne putem lăuda deocamdată.

 

AVC şi rezistenţa la aspirină

 

În domeniul accidentelor vasculare cerebrale (AVC) au fost interesante lucrările referitoare la accidentele vasculare generate prin disecţie de artere vertebrale sau compresii prin sprijinirea capului în hiperextensie pe chiuveta specială de la coafor. S-a luat în discuţie posibilitatea rezistenţei la aspirină, a factorilor de risc determinanţi şi a atitudinii în prevenţia secundară a AVC în acest caz. S-au discutat relaţia dintre fibrilaţia atrială recent diagnosticată şi AVC de cortex insular ce induce tulburări vegetative, dar şi utilitatea dezvoltării unor programe educaţionale teoretice pe tema accidentului vascular cerebral pentru paramedici, în vederea eficientizării intervenţiei de urgenţă a personalului de pe ambulanţe, cu perfecţionarea în stabilirea diagnosticului, a intervenţiei terapeutice şi a reducerii timpului necesar transportului la spital şi predării pacientului unei unităţi specializate de stroke.
    În epilepsie, pe lângă medicaţie, au luat amploare intervenţiile chirurgicale. Se caută şi aici biomarkeri, se face neurostimulare şi stimulare vagală transcutanată, transcraniană directă şi stimulare cerebrală profundă la nivelul talamusului.

 

Preocupări EAN

 

    Academia europeană de neurologie are ca obiectiv important educaţia de specialitate a tinerilor neurologi. EAN a organizat, la Berlin, 25 de cursuri şi a acordat 80 de burse tinerilor neurologi ale căror lucrări ştiinţifice au fost aprobate de comitetul ştiinţific; de asemenea, EAN a premiat câte doi neurologi tineri participanţi la fiecare din cele două secţiuni de concurs de lucrări. Au mai fost organizate examenul de competenţă europeană de neurologie, precum şi o întâlnire privind modul de redactare a unei lucrări ştiinţifice.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.