Iaşiul a găzduit, în
perioada 3-5 aprilie a.c., al cincilea congres al Societăţii de Nutriţie din
România, organizat în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Grigore T. Popa“. Profesori din toate centrele universitare au conferenţiat la
manifestare, iar în public s-au aflat medici diabetologi, dar şi din alte
specialităţi cu preocupări în domeniul nutriţiei. Pentru prima dată, anul
acesta au luat parte la congres şi tineri dieteticieni, absolvenţi ai specializării
de nutriţie şi dietetică de la universităţile din ţară.
La finalul reuniunii,
am stat de vorbă cu prof. dr. Mariana
Graur, preşedinta Societăţii de Nutriţie din România, despre temele
prezentate şi despre noua generaţie de medici care se pregăteşte în sfera nutriţiei.
– Care
au fost elementele cheie ale manifestării pe care aţi organizat-o?
– Este al cincilea congres pe care
Societatea de Nutriţie din România îl organizează şi, spre bucuria noastră, am
avut şi anul acesta succes. Au fost prezenţi 300 de participanţi, care au dezbătut
teme interesante şi aplicate privind nutriţia populaţiei pe componentele ei
calitative şi cantitative, stilul de viaţă şi nutriţia clinică. În ultima zi am
organizat şi un curs de nutriţie clinică pentru rezidenţi şi doctori tineri,
unde sala a fost arhiplină, iar discuţiile au fost extrem de vii. Aceşti tineri
vor fi alături de noi în lupta pentru implementarea unui stil de viaţă sănătos şi
ne bucurăm foarte mult de tinereţea, entuziasmul şi, mai ales, de buna lor pregătire.
– Şi
dv. aţi avut o prezentare în cadrul cursului de nutriţie clinică pentru rezidenţi
şi medicii tineri – ABCDarul evaluării nutriţionale. De unde vine „ABCDar“?
– Evaluarea nutriţională este primul pas în
abordarea nutriţională, iar cuvântul la care v-aţi referit vine de la iniţialele
evaluării antropometrice, biochimice, clinice şi dietetice. Am vorbit despre
toate aceste componente, pentru că nu putem face o terapie nutriţională fără să
ştim de unde să pornim.
– Avem
o generaţie de medici tineri pe care să contăm?
– Generaţia tânără de medici îşi doreşte să
fie bine informată, dar, din păcate, medicina este tot mai tehnicizată,
diagnosticele se bazează tot mai mult pe rezultatele testelor de laborator, iar
nutriţia, din contră, pe multă comunicare. În acest context, medicii tineri
trebuie să înveţe, prin practică, să convingă populaţia să facă ceea ce trebuie
şi ceea ce este bazat pe dovezi medicale. Este o altă faţetă a meseriei faţă de
care, observ cu plăcere, au entuziasmul necesar.
– Fiindcă
aţi amintit de tehnică, dacă ne gândim la perioada de început a carierei dumneavoastră
şi la timpurile de astăzi, ce evoluţii remarcaţi?
– Probabil că suntem o societate mult mai
alertă, iar timpul pe care-l alocăm unui pacient este mult mai mic. Evident că
astăzi tehnica ne ajută să ajungem mai repede la diagnostic, dar nu tot ce a
fost înainte este rău şi nu tot ce este acum este numai x
bun. Dacă reuşim să
împletim tradiţia cu noutăţile medicale, precum şi cu un comportament adecvat
faţă de pacient şi o tehnică de comunicare adecvată, vom avea rezultatele cele
mai bune.
– Congresul
a ajuns deja la a cincea ediţie. Cum au fost ediţiile anterioare şi care sunt
schimbările de la o ediţie la alta?
– Organizăm acest congres din doi în doi
ani, iar Societatea de Nutriţie din România activează de nouă ani. De la an la
an, numărul membrilor societăţii a crescut, calitatea prezentărilor este tot
mai mare. Şi asta, pentru că lumea medicală are preocupări tot mai aprofundate
în nutriţie şi, pe măsură ce se adună informaţie tot mai multă, se pot decanta
cu mai mare precizie sfaturi utile pentru populaţie. Lumea este speriată de
anunţurile din media despre alimente nesănătoase sau este încurajată să consume
anumite alimente „minune“. Noi încercăm de ani de zile şi sperăm că, în sfârşit,
am şi reuşit să învăţăm să promovăm moderaţia şi varietatea alimentară. Oamenii
trebuie să-şi păstreze plăcerea de a mânca şi tradiţia alimentară. În acest
context, trebuie pus accentul pe structurarea meselor. A mânca o singură masă
pe zi şi a încerca să mănânci doar aşa-zise alimente „minune“, care să-ţi dea sănătate,
nu va duce la nimic bun. Nu există alimente nesănătoase, ci doar diete nesănătoase.
