Anul
acesta, Congresul naţional de obezitate s-a desfăşurat între 8 şi 10 octombrie,
fiind încadrat de două date simbolice – 7 octombrie, ziua adoptării în Camera Deputaţilor
a proiectului legislativ privind exercitarea profesiei de dietetician, şi 11
octombrie, Ziua mondială de luptă împotriva obezităţii.
Dacă,
în 2014, OMS raporta 1,9 miliarde de adulţi cu exces ponderal, dintre care 600
de milioane cu obezitate, cu un an înainte erau 42 de milioane de copii obezi,
cu vârsta mai mică de cinci ani, cifrele indicând o dublare a prevalenţei
obezităţii în ultimii 30 de ani. Deşi se estimează că mai mult de jumătate
dintre adulţii români sunt supraponderali sau obezi, percepţia pacienţilor
asupra propriei greutăţi este inadecvată. Cu toate că numărul persoanelor cu
exces ponderal este în creştere, iar asocierea cu diverse patologii precum
diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, dislipidemiile, neoplaziile, bolile
articulare degenerative ş.a. sunt o evidenţă, tendinţa este ca acest subiect să
fie abordat doar la solicitarea sau cu acordul pacientului.
Stigmatizarea
şi discriminarea persoanelor obeze sunt o realitate, însă atitudinea tolerantă
nu poate exclude descurajarea unui stil de viaţă nesănătos, la fel cum
sprijinul pacientului şi implicarea diverselor foruri şi organizaţii nu scade
responsabilitatea proprie de a acţiona în vederea diminuării excesului
ponderal.
Prevalenţa
obezităţii, asocierile şi mecanismele acesteia ori soluţiile disponibile au
fost amplu prezentate în cadrul congresului de medici din diferite
specialităţi, nutriţionişti şi psihologi din România, Marea Britanie, Grecia şi
Serbia. Conceptul de „Obezitate metabolic sănătoasă“ a fost unul controversat,
considerat un semnal de alarmă, o stare temporară, de tranziţie spre obezitatea
asociată cu multiple comorbidităţi. Existenţa unei componente infecţioase în
anumite cazuri de obezitate a făcut subiectul unei alte dezbateri, precum şi
diabetologia intervenţională, observându-se o îmbunătăţire a controlului
diabetului zaharat sau chiar normalizarea, în timp, a valorilor glicemice, în
absenţa terapiei cu insulină, anterior indispensabilă, după efectuarea
procedeelor de chirurgie bariatrică, mai nou denumită chirurgie metabolică.
Cele 40 de prezentări au abordat aspecte medicale şi psihologice, sociale şi
culturale. Lucrarea „Deculpabilizaţi plăcerea de a mânca“ a prezentat un impact
public remarcabil, stabilind câteva premise: să mâncăm cu plăcere, dar nu orice
şi oricât; să nu stigmatizăm, dar să ne implicăm activ în combaterea
obezităţii; să tindem la ideal, dar să fim realişti în stabilirea ţintelor.
