Colegiul American de Cardiologie, Asociaţia Americană a Inimii, Colegiul American al Medicilor în patologia Toracică și Societatea pentru Ritm Cardiac au publicat un ghid actualizat privind prevenirea, diagnosticul și managementul optim al fibrilaţiei atriale (FA). Ghidul a fost publicat online la 30 noiembrie, în Journal of American College of Cardiology și în Circulation.

 Anteriorul ghid se baza în mare parte pe durata aritmiei cardiace și punea accentul mai degrabă pe intervenţii terapeutice specifice decât pe o abordare multidisciplinară, a explicat, pentru Medscape, dr. Jose Joglar. Aceste este profesor de electrofiziologie cardiacă la Centrul Medical al Universităţii South­western din Dallas, Texas, și președinte al boardului responsabil de aceste actualizări. Noua clasificare propusă recunoaște FA ca un continuum patologic care necesită o varietate de strategii pentru cele patru stadii ale bolii. Acestea sunt:

• Stadiul 1 – la risc de FA din cauza factorilor de risc prezenţi;
• Stadiul 2 – pre-FA, cu evidenţe privind modificări structurale sau electrice predispozante pentru FA;
• Stadiul 3 – FA, incluzând aici FA paroxistică (3A), persistentă (3B), persistentă de lungă durată, recidivă după ablaţie pentru FA realizată cu succes (3D);
• Stadiul 4 – FA permanentă.

Recomandări specifice

 Ghidul actualizat consideră că modificările ce ţin de stilul de viaţă și de factorii de risc reprezintă unul dintre pilonii managementului FA. El oferă recomandări pe care medicii le pot prescrie pacienţilor, precum managementul obezităţii, activitatea fizică, întreruperea fumatului, consumul moderat de alcool, controlul hipertensiunii arteriale și al altor comorbidităţi. „Ar trebui să le spunem pacienţilor nu doar că trebuie să aibă grijă de sănătate, ceea ce nu înseamnă mare lucru pentru ei. Trebuie să le spunem exact ce au de făcut. De exemplu, câtă mișcare să facă și cât de mult să slăbească pentru a obţine beneficii”, a explicat dr. Jose Joglar.

 La capitolul „stil de viaţă”, consumul de cafea este permis acestor pacienţi, neexistând dovezi că ar exacerba FA.

 Noul ghid recomandă în continuare folosirea scorului CHA₂DS₂-VASc ca metodă de elecţie pentru stabilirea riscului de accident vascular cerebral. 

 În plus faţă de precedentul, el permite și folosirea altor metode de calcul în cazurile în care medicul nu este sigur sau în cazurile în care pacientul prezintă alţi factori de risc, cum ar fi cei pentru boala renală. 

 Ghidul subliniază importanţa managementului timpuriu și continuu al pacienţilor cu această afecţiune, cu focus asupra menţinerii ritmului sinusal și minimizării poverii FA. 

Ablaţia prin cateter vs terapia farmacologică

 Ablaţia prin cateter a FA primește indicaţie de clasă 1 ca terapie de primă linie la pacienţii selectaţi, inclusiv la cei cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă. Recomandarea se bazează pe studii recente, randomizate, care au demonstrat că metoda este superioară terapiei farmacologice pentru controlul ritmului la pacienţii atent selectaţi.

 Noul ghid upgradează la 2a recomandarea dispozitivelor de ocluzie a urechiușei atriului stâng, comparativ cu varianta din 2019 a ghidului, pentru utilizare la pacienţii cu contraindicaţie de anticoagulare pe termen lung.

 De asemenea, oferă noi recomandări privind FA depistată prin intermediul dispozitivelor implantabile și portabile, precum și pentru pacienţii cu FA declanșată de factori precipitanţi, cum ar fi stresul chirurgical sau unele boli acute noncardiace. În cazul acestora din urmă, recomandările ţin cont de faptul că fibrilaţia atrială poate recidiva.