David Julius și Ardem Patapoutian au luat Nobelul 2021 pentru Medicină, pentru descoperirile revoluționare care au permis „înțelegrerea modului în care căldura, frigul și forța mecanică pot fi la originea impulsurilor nervoase care ne permit să percepem și să ne adaptăm lumii înconjurătoare”, a comentat juriul Nobel din Stockholm, informează Le Monde.

Conform Le Parisien, cei doi cercetători au identificat „o verigă crucială, care lipsea încă în vederea înțelegerii interacțiunii între simțurile noastre și mediul înconjurător”.

Rezultatele sunt folosite în cercetările pentru numeroase tratamente, inclusiv împotriva durerii cronice.

David Julius, 65 de ani, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) a folosit capsaicina, un component activ al ardeilor iuți care provoacă o senzație de usturime, pentru a identifica un receptor al terminațiilor nervoase ale pielii care reacționează la căldură.

Ardem Patapoutian, 54 de ani, profesor la Institutul de cercetare Scripps din California, a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o nouă clasă de receptori care răspund stimulilor mecanici situați în piele și în organele interne.

Înainte de anunțarea premiilor, alte două tandemuri erau văzute ca fiind favorite: pe de-o parte, echipa alcătuită din unguroaica Katalin Kariko și americanul Drew Weissman, pionieri ai vaccinului ARN mesager și profesori la Universitatea din Pennsylvania, iar pe de altă parte, americanul Max Cooper și australianul de origine franceză Jacques Miller, pentru descoperirile lor privind timusul, ultimul organ a cărui funcție precisă rămânea necunoscută în anii ’60.

Și alți cercetători au fost nominalizați cu șanse sporite, spre exemplu o echipă din domeniul cercetării epigenetice, alcătuită din româno-americanul Michael Grunstein și americanul David Allis. Cei doi au descoprit rolul histonelor în gestionarea impactului genelor asupra celulelor.

Site-ul de informații HuffPost arată că mulți s-ar fi așteptat ca prestigiosul premiu să revină echipei care a descoperit vaccinul ARN mesager, dar comentează că ar fi fost o excepție notabilă ca distincția să recompenseze dezvoltarea unui ser – deoarece comitetul Nobel e extrem de strict în privința a ceea ce consideră a fi „o descoperire științifică”.

Se reamintește faptul că, în 120 de ani, un singur cercetător, inventator al unui vaccin, a primit Nobelul: sud-africanul Max Theiler, în 1951, cel care a descoperit serul împotriva febrei galbene.

Anul trecut, premiul 2020 pentru Medicină revenea echipei alcătuită din trei virusologi, cu cercetări despre hepatita C.