Prognosticul pacienţilor adulţi cu leucemie limfoblastică acută cu cromozom Philadelphia pozitiv a fost îmbunătăţit semnificativ cu ajutorul inhibitorilor de tirozin-kinază specifici ABL.
Revista New England Journal of Medicine a publicat recent rezultatele studiului GIMEMA LAL2116 D-ALBA*, studiu de fază 2, cu un singur braţ, care a vizat pacienţi adulţi nou diagnosticaţi cu leucemie limfoblastică acută (LLA) cu cromozom Philadelphia pozitiv (Ph-pozitiv), fără limită superioară de vârstă.
Ei au primit ca tratament de primă linie dasatinib plus glucocortizoizi, continuat cu două cicluri de blinatumomab. Obiectivul primar a constat în obţinerea unui răspuns molecular susţinut la nivelul măduvei osoase după acest tratament.
Între 9 mai 2017 și 9 ianuarie 2019, au fost înscriși în studiu 63 de pacienţi nou diagnosticaţi cu LLA Ph-pozitivi. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 54 de ani, iar numărul mediu de celule albe a fost de 13.000/mm3. Toţi pacienţii au primit medicaţie glucocorticoidă timp de șapte zile înainte de începerea tratamentului cu dasatinib.
Administrarea de glucocorticoizi a continuat timp de 24 de zile, iar dasatinibul a fost administrat, în doză de 140 mg pe zi, timp de 85 de zile, ca terapie de inducţie. Toţi pacienţii care au încheiat faza de inducţie au primit tratament de consolidare cu blinatumomab în doză de 28 µg pe zi.
Conform protocolului, un minimum de două cicluri cu blinatumomab a fost obligatoriu, putând fi completat cu cel mult trei cicluri. Înainte de fiecare ciclu cu blinatumomab, a fost administrată dexametazonă în doză de 20 mg.
Pentru a preveni evenimentele adverse asupra sistemului nervos central, pacienţilor li s-a administrat levetiracetam în doză de 500 mg de două ori pe zi. Terapia cu dasatinib a fost continuată atât pe perioada tratamentului cu blinatumomab, cât și după administrarea acestuia.
La sfârșitul fazei de inducţie (ziua 85), 98% dintre pacienţi au avut un răspuns hematologic complet, iar 29% au avut un răspuns molecular complet. Dintre cei 61 de pacienţi care au finalizat faza de inducţie, 58 au primit un ciclu cu blinatumomab, 56 au primit două cicluri, 45 au primit trei cicluri, 37 au primit patru cicluri și 29 au primit cinci cicluri.
La sfârșitul celui de-al doilea ciclu cu blinatumomab, 60% dintre pacienţi au avut răspuns molecular. Procentul pacienţilor cu răspuns molecular a crescut la 70-72%, după ce au primit cicluri suplimentare cu blinatumomab.
Pacienţii au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 18 luni. Supravieţuirea generală a fost de 95%, iar supravieţuirea fără boală a fost de 88%. Supravieţuirea fără boală a fost mai mică în rândul pacienţilor care au avut o deleţie IKZF1, alături de aberaţii genetice suplimentare (CDKN2A sau CDKN2b, PAX5 sau ambele).
Au fost observate 21 de evenimente adverse de gradul 3 sau mai mare. Acestea au inclus neutropenia (patru pacienţi), febra persistentă (doi pacienţi), revărsatul pleural (un pacient), hipertensiunea pulmonară (un pacient) și tulburarea neurologică (un pacient). Șase cazuri au recidivat.
* https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2016272
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
