Conf. dr. Corina Zugravu, specialistă în Nutriţie și Siguranţă Alimentară, explică unde greșesc aceștia, dar și care este situaţia veganismului la noi în ţară. Pe lângă faptul că este specializată în Nutriţie, dr. Corina Zugravu este ea însăși vegană de peste șapte ani, având astfel o imagine „din interior” a acestui curent alimentar din ce în ce mai la modă.

Care sunt problemele alimentaţiei în post?

Românii fac greșeli foarte mari în perioadele de post religios și au uitat cum se ţinea postul tradiţional, în care mesele erau pline de fasole, de linte și alte leguminoase. Linte, cel puţin, se mânca multă în sudul României.

La ora actuală, mulţi dintre cei care ţin post se mulţumesc cu orez cu dovlecei, mâncare de cartofi cu pâine și alte variante cu sursă de proteină aproape inexistentă. Nu e vorba că ar apărea carenţe alimentare, căci acestea nu apar în 40 de zile, dar respectivele persoane nu se satură. Și atunci mănâncă mult!

Apoi, ajung oamenii să spună că s-au îngrășat în post, mâncând multă pâine și mai ales dulciuri. De fapt nu s-au îngrășat din cauză că au ţinut post, ci pentru că au mâncat mult, deoarece nu se săturau. Mâncatul în exces este principala problemă, din punctul meu de vedere.

Au devenit vegetarienii mai vocali în ultimii ani?

Eu, având contact cu această comunitate, îi consider la fel de vocali ca întotdeauna. Tinerii sunt foarte plini de avânt la început, dar nu devin neapărat vegetarieni pentru totdeauna.

Am avut și unele dezamăgiri, pentru că, făcând follow-up la unele persoane după câţiva ani, am descoperit că nu mai erau vegetariene între timp. Mulţi fac asta din dorinţa de a avea o sănătate mai bună, dar renunţă după o vreme. Sunt, cumva, vegetarieni pe perioadă determinată...

Plus că unii se consideră în continuare vegetarieni dacă mănâncă pește. Peștele e o carne, să fie clar! Însă, dacă e să ne luăm după oferta de pe piaţă, produse există din ce în ce mai multe și sigur sunt și cumpărate, de unde trag concluzia că numărul vegetarienilor s-a mărit.

Ar fi nevoie de un studiu cu un eșantion reprezentativ la nivel naţional. Nici acela nu ar fi suficient, pentru că numărul vegetarienilor este mai mare în comunităţile urbane. În rural mai rar vei găsi vegetarieni.

Sunt vegetarienii români diferiţi faţă de cei din alte ţări?

Nu, absolut deloc. Sunt aceleași „rase” de vegetarieni: cei care ţin la sănătate și colportează destule lucruri aiuritoare, plus cei etici, care militează pentru mediu, asemenea celor din străinătate. Nu sunt deosebiţi.

Marele meu semn de întrebare rămâne, după cum am spus, să văd câţi vor rezista vegetarieni pe măsură ce trec anii, pentru că mulţi dintre cei actuali sunt foarte tineri, sub 30 de ani.

Ce mănâncă vegetarienii de sărbători?

Eu am cumpărat un tort vegan cu migdale, congelat, dintr-o mare reţea de supermarketuri, și îl păstrez pentru masa de Crăciun. În rest, sarmalele tradiţionale se pot face fără carne, cozonacul se face foarte bine și fără ouă – ca dovadă că există cozonac de post –, avem o mulţime de variante de „carne” tocată vegetală...

Dacă vrem să imităm produsele tradiţionale, avem cu ce alimente vegane să o facem. Dacă nu, mâncăm ca de obicei – există alimente proprii genului acestuia de nutriţie, din care poţi face ceva original – mâncăruri, salate, dulciuri.

Carne tocată vegetariană?

Chiar dacă la noi nu a ajuns încă the impossible burger, a cărui compoziţie imită foarte bine carnea, inclusiv culoarea, există și pe piaţa românească înlocuitori de carne, iar calitatea imitaţiei este excepţională și nu-ţi dai seama că mănânci ceva non-carne.

Sunt fie pe bază de soia, fie cu proteină din mazăre, combinată eventual cu gluten din grâu. Se pot face perișoare sau chiftele, umplutură de sarmale etc. Cu siguranţă aţi trecut prin supermarket pe lângă asemenea produse, dar nu aţi știut ce sunt.

Ce probleme ridică starea de sănătate a veganilor și a vegetarienilor?

Pentru vegetarieni nu există probleme de carenţe, poate cel mult femeile în perioada de reproducere, 20-45 de ani, pentru că ele au necesar mai mare de fier din cauza pierderilor menstruale. Și mai este ceva – unii încearcă să compenseze carnea mâncând lactate și ouă în exces, ceea ce nu este tocmai în regulă, pentru că și unele, și celelalte, au mult colesterol și grăsimi saturate.

Ar fi recomandat să nu încercăm să facem un bine făcând mai mult rău. Pentru vegani, modul acesta de alimentaţie care pare ceva mai nou (de fapt nu e, pentru că în postul religios tradiţional noi consumam mâncare vegană), necesită puţină îndrumare.

Întotdeauna i-am sfătuit pe vegani să se uite pe site-uri de încredere, unde sunt dieteticieni profesioniști, care lucrează demult cu așa ceva, sau să meargă la dieteticieni profesioniști, pentru a fi puși pe drumul cel bun, să înveţe cum să mănânce.

De exemplu, nu începi din prima cu multe fibre, ca să nu faci colită. După ce ai mâncat mici cu bere și frunza de salată o aruncai, e necesar să o iei treptat cu vegetalele. Mai afli apoi de unde să-ţi cumperi diverse ingrediente și alimente vegane…

Deci, la început ai nevoie de niște sfaturi. Singura substanţă care trebuie suplimentată, și sper că au înţeles asta toţi veganii și vegetarienii, este vitamina B12. Sunt multe suplimente pe piaţă și sunt ieftine. În rest, în principiu îţi poţi asigura din alimente inclusiv iodul.

Mai ales dacă lumea nu s-ar mai feri de sarea iodată, din motive care mă depășesc. Vorbim de un sfert de linguriţă de sare iodată pe zi, care-i asigură necesarul de iod unei persoane, fie ea vegan sau non-vegan.

Atenţie și la vitamina D! Nu numai veganii au nevoie. Să nu credeţi că e suficient să stai la soare pentru sinteza de vitamina D! Măcar iarna ar trebui să luăm toţi vitamina D. Chiar s-au făcut studii pe tema aceasta și românii stau rău de tot cu nivelul de
vitamina D.

Și când se termină postul?

O sugestie ar fi să… mâncăm mai puţin. 40 de zile sunt o picătură pentru metabolismul nostru, dar puţină moderaţie de sărbători nu strică nimănui.