Tot ceea ce mâncăm ne afectează întregul organism, inclusiv inima și vasele de sânge, de aceea este important să facem alegeri alimentare sănătoase, pentru a susține buna funcționare a organismului pe termen cât mai lung.

Iar dacă vorbim despre o persoană recuperată în urma unui AVC, cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont în alcătuirea meniurilor sale sunt:

• menținerea tensiunii arteriale în limite normale
• scăderea nivelului de colesterol
• menținerea unei greutăți normale
• prevenirea apariției sau tratarea corectă a diabetului zaharat.

Cum pot fi realizate aceste deziderate?

Evitați alimentele ultraprocesate. Acestea sunt adesea foarte sărate și bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans, substanțe asociate cu un nivel crescut al colesterolului și cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare. În această categorie intră carnea grasă și mezelurile, salamurile, pizza, dar și produsele de patiserie făcute cu uleiuri saturate, popcornul, cartofii prăjiți și multe alimente semipreparate (conserve sau congelate).

Reduceți cantitatea de sare din alimentație. O cantitate mare de sodiu duce la retenția de fluide în organism și, consecutiv, la creșterea tensiunii arteriale, cee ace mărește riscul de AVC. Recomandările internaționale de consum zilnic de sare sunt de maximum 2,300 mg sodiu (echivalentul a 4,5 de sare), dar, din păcate, majoritatea persoanelor depășesc cu mult acească cantitate. Puteți reduce sarea scăzând cantitatea adăugată la gătit, folosind o sare cu conținut redus de sodiu, alegând un tip de pâine fără sare și, din nou, scăzând pe cât posibil consumul de alimente procesate.

Creșteți proporția alimentelor integrale. Aici ne referim în special la legume și fructe proaspete, semințe și nuci, pește proaspăt, leguminoase, cereale integrale și carne slabă. Inclusiv când vă doriți o gustare, alegeți câțiva morcovi sau un iaurt grecesc în detrimentul dulciurilor sau al gustărilor sărate (chips, covrigei).

Creșteți cantitatea de fibre. Ca parte a unei diete sănătoase, fibrele alimentare ajută la reducere colesterolului, reducând astfel riscul de boli cardiovasculare. Pe lângă fibrele celulozice, nedigerabile, din alimente precum leguminoasele, rădăcinoasele și cerealele integrale, mai există și fibre solubile, excelente pentru tranzitul intestinal și pentru sănătatea microbiotei. Le găsiți în fulgii de ovăz, mere, pere și citrice, chia sau în semințele de in.

Citiți cu atenție etichetele alimentelor ambalate. Declarația nutrițională de pe ambalaje vă oferă o mulțime de informații utile, inclusive cele referitoare la conținutul de sare și de grăsimi, lucru care vă poate ajuta să limitați cantitatea alimentelor nesănătoase în dieta advs.

Cereți ajutorul unui nutritionist-dietetician. Să mănânci sănătos poate fi adesea complicat, mai ales în situația în care te confrunți cu o boală cronică sau ai o vârstă înaintată. Un dietetician experimentat vă poate ajuta să faceți schimbări mici, dar importante, în stilul dvs. de alimentație, astfel încât să reușiți să reduceți cât mai mult din riscul de a face o boală cronică sau de a agrava una preexistentă.

Dacă dieteticianul constată că vă confruntați deja cu unele probleme de nutriție, e posibil ca acesta să vă recomande suplimentarea alimentației naturale cu unele alimente speciale, bogate în anumiți nutrienți, vitamine, minerale și produși de metabolism benefici, pentru a corecta deficiențele.

Puteți afla mai multe despre nutriția în boli cronice și alimentele speciale destinate nutriției pacienților aici.

Articol realizat în colaborare cu Fresenius Kabi România.