Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Diagnosticarea precoce în bolile pulmonare face diferenţa dintre viaţă și moarte

Viața Medicală
Florentina Ionescu joi, 24 decembrie 2020

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu ne-a vorbit despre bolile pulmonare și riscul reprezentat de acestea la pacienţii cu COVID-19.

Luna trecută s-a desfășurat campania de informare „Inspiră Speranţă”, dedicată conștientizării luptei împotriva cancerului pulmonar. Promotorii acestei campanii sunt SRP și FABC. În acest context, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu ne-a vorbit despre bolile pulmonare și riscul reprezentat de acestea la pacienţii cu COVID-19.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu este medic primar pneumolog, directorul școlii de pregătire postuniversitară a Societăţii Române de Pneumologie (SRP) și a deţinut funcţia de președinte al SRP în perioada 2016 – octombrie 2020. Totodată, este medic șef al Laboratorului de
Endoscopie Bronșică de la Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” din București.

ulmeanu

75% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în stadii avansate cu cancer pulmonar, când opţiunile de tratament sunt limitate.

• Apariţia BPOC la un pacient fumător cronic crește riscul de apariţie a cancerului pulmonar de șase ori.

• Nu doar fumătorii trebuie să meargă la medicul pneumolog, ci și nefumătorii.

• Studii recente arată că până la 25% dintre pacienţii cu
cancer pulmonar nu au fumat niciodată.

• Campania „Inspiră Speranţă”a atras atenţia asupra controalelor medicale de rutină, care permit diagnosticarea cancerului pulmonar în stadiu incipient.

• Medicul de familie este și el un factor esenţial pentru tot ce înseamnă bolile respiratorii

Ce ne puteţi povesti despre campania de informare „Inspiră Speranţă”?

Este vorba despre luna sănătăţii plămânului, iar aceasta coincide cu Ziua Mondială a BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă), care este celebrată anual, la 15 noiembrie.

BPOC este, în momentul actual, singura boală care înregistrează o creștere în ceea ce privește impactul asupra mortalităţii. Până nu demult, afecţiunea se afla pe locul patru în ceea ce privește statisticile de mortalitate, iar acum deja în ţări din Europa și în SUA s-a anunţat că ocupă locul trei în acest top.

Care sunt cele mai frecvente cauze de BPOC?

Majoritatea cazurilor de BPOC apar la fumători (peste 90% dintre cazuri) – este așa-numita bronșită cronică obstructivă a fumătorului –, dar nu numai aceștia sunt afectaţi. Această boală are legătură și cu poluarea din interiorul domiciliului, constatându-se în ultima vreme o creștere a cazurilor în rândul femeilor de la ţară, cele care gătesc și încălzesc (locuinţa – n.red.) cu combustibili fosili; este vorba despre expunerea îndelungată la fum.

La fel, amintesc și de tot ceea ce înseamnă poluarea în marile aglomerări urbane, în care tot mai mult se spune despre particulele de materie sau particulate matter (PM). Cu cât sunt mai mici – cele mai periculoase sunt cele de 2,5 microni – cu atât vor pătrunde mai adânc la nivelul plămânului și vor putea să creeze probleme foarte mari.

Ce probleme are un pacient cu BPOC în plus, faţă de unul care are o simplă bronșită tabagică?

Cel care are BPOC începe să piardă din funcţia pulmonară. Odată apărută boala, funcţia pulmonară măsurată prin spirometrie nu va mai fi normală niciodată. Iar dacă afecţiunea este diagnosticată târziu, sau dacă este deja într-un stadiu sever la momentul diagnosticului, pierderea funcţiei pulmonare devine extrem de accelerată la un anumit moment.

De aceea, ideal ar fi ca BPOC să fie diagnosticată cât mai devreme. Ce simte pacientul cu BPOC, ce are în plus? Obosește, deci toleranţa lui la efort va fi din ce în ce mai mică.

Oboseala fumătorului, un semnal de alarmă

Ce ar trebui să facă un fumător ca să prevină această boală?

Oamenii care sunt mari fumători tușesc, expectorează, încep să obosească și astfel trebuie să se prezinte, măcar o dată pe an, pentru o evaluare la medicul specialist. Atenţie! De foarte multe ori, oboseala este pusă pe seama faptului că omul a îmbătrânit și s-a îngrășat, dar de fapt începe să apară această boală.

Care este legătura dintre BPOC și cancerul pulmonar?

Atât fumatul, cât și bronhopneumopatia cronică obstructivă sunt în strânsă legătură și constituie, fiecare în parte, dar și împreună, factori de risc uriași pentru cancerul pulmonar. Este al doilea lucru asupra căruia vrem să atragem atenţia în campania pe care am lansat-o luna trecută – „Inspiră Speranţă”.

Cancerul pulmonar, cum bine spunea un pacient al meu, este cel mai rău dintre cancere. Dintre toate, el ocupă locul întâi în statisticile de mortalitate. Peste 90% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer pulmonar care nu urmează niciun fel de tratament mor în primul an.

Există anumite simptome specifice cancerului pulmonar care să-l îndrepte pe suferind către medic?

Pacienţii cu cancer pulmonar nu au – la fel ca și cei cu BPOC – simptome specifice. Apariţia BPOC la un pacient fumător cronic crește riscul de apariţie a cancerului pulmonar de șase ori. Deci riscul de apariţie a cancerului pulmonar este foarte mare la un fumător, dar crește de șase ori dacă se asociază și cu BPOC.

Important este că, nefiind manifestări specifice nici pentru cancer, omul consideră normal să tușească, să expectoreze, să obosească pentru că fumează de nu știu câţi ani (...) și va veni la medic doar când boala este în stadii foarte avansate.

Statistici îngrijorătoare în cancerul pulmonar

Ce îl va aduce pe bolnav la medic, totuși?

Îl va aduce [la medic] hemoptizia, îl va aduce o durere atroce, o dispnee care nu îl mai lasă să facă decât câţiva pași, sau o răgușeală ori disfagie. Sunt simptome care, în fapt, arată un neoplasm foarte avansat. Oriunde în lume, cancerul pulmonar, din cauza absenţei specifice care să ducă pacientul mai repede la medic, este diagnosticat foarte târziu.

Statisticile sunt foarte îngrijorătoare, respectiv în momentul primului diagnostic, în jur de trei sferturi dintre pacienţi sunt inoperabili. Dacă, până nu demult era fatal, acum inclusiv pentru acești pacienţi există speranţă.

Care sunt speranţele?

Tratamentul oncologic poate fi nuanţat și personalizat, astfel încât să existe abordări terapeutice care prelungesc supravieţuirea.
Pentru aceasta este nevoie de o particularizare a diagnosticului, respectiv obiectivarea prin biopsie. (...)

Pentru cancerele non microcelulare există o serie de markeri moleculari care arată dacă pacientul poate beneficia de aceste terapii noi, precum imunoterapia. Toate acestea reprezintă o speranţă foarte mare pentru pacienţii cu cancer avansat, inoperabil.

Rolul măștii și al distanţării fizice

Pe lista de comorbidităţi la pacienţii cu COVID-19 se află mai ales afecţiunile pulmonare. Care sunt cele mai periculoase?

Cele mai periculoase sunt cele care au, de fapt, impactul cel mai grav asupra sănătăţii plămânului: BPOC, cancerul pulmonar, fibrozele pulmonare, dar (...) uneori și astmul bronșic, mai ales cel sever.

Ceea ce trebuie înţeles vizavi de BPOC sau de pacienţii astmatici: acestea sunt boli cronice care pot fi ţinute sub control cu un tratament adecvat.

Ce recomandă ghidurile internaţionale în acest sens?

Mesajul experţilor internaţionali pentru pacienţii cu BPOC și pentru cei cu astm este că pacienţii trebuie să își urmeze zilnic tratamentul de fond prescris pentru boala respectivă. În momentul în care acest lucru este făcut, nu există susceptibilitatea de a contracta forme severe de boală (COVID-19 – n.red.).

Al doilea lucru este unul foarte simplu, și anume: purtatul măștii, păstrarea distanţei fizice, evitarea aglomerărilor. Nu sunt doar niște simple lozinci, sunt lucruri care fac diferenţa între viaţă și moarte.

 

Etichete: prof. dr. Ruxandra Ulmeanu cancer pulmonar BPOC spirometrie functie pulmonara dispnee

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.