Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Medicina practică este cea internă

Viața Medicală
Dr. Cristian TEODORESCU luni, 11 aprilie 2016

Interniștii sunt invitați să participe, în perioada 6–9 aprilie, la cel de-al XVI-lea Congres național de medicină internă, care se va desfășura la Călimănești-Căciulata. Programul va include trei cursuri precongres și mai multe sesiuni de comunicări orale de specialitate și postere electronice, cu participare internațională. Mai multe detalii despre acest eveniment aflăm de la prof. dr. Ion I. Bruckner, președintele Societății Române de Medicină Internă.

 

 

 

 

– Care sunt cele mai importante subiecte ale momentului în medicina internă?
– Medicina internă este o specialitate care, de fapt, grupează alte specialități derivate, medicul internist fiind chemat să rezolve mai întâi bolnavii cu asocieri de boli, bolnavii vârstnici, din ce în ce mai frecvenți în zilele noastre cu mai multe suferințe, care uneori pun probleme deosebite. Medicina a evoluat foarte rapid și evoluează în continuare, au apărut în toate domeniile metode de tratament și medicamente noi. Scopul congresului este tocmai acela de a face cunoscute aceste progrese masei mari de practicieni. Sunt progrese în cardiologie – de exemplu, implantarea de valve aortice pe cateter –, sunt medicamente biologice sau clasice noi care trebuie să fie cunoscute, pentru că modifică schemele de tratament, atitudinea față de bolnavi. De asemenea, în diverse domenii au apărut ghiduri terapeutice noi, așa încât, în toate direcțiile aș putea cita lucruri noi care trebuie să fie împărtășite tuturor.

 

– Ce noutăți va aduce congresul de anul acesta?
– Fiecare congres aduce ceva nou. În congresul de anul acesta, de exemplu, avem și o școală de ecografie abdominală, avem sesiuni pentru rezidenți sau tineri interniști, sesiuni care se adresează unor categorii speciale – am căutat să antrenăm în această direcție tocmai aceste categorii de medici. Există o asociație a tinerilor interniști care au sesiunile lor de punere la punct și popularizare a unor elemente noi. La congres participă și colegi din străinătate, care vor aborda teme de cardiologie, gastroenterologie, reumatologie, ceea ce ridică nivelul manifestării noastre. Reumatologia este un domeniu în care progresul datorat noilor medicamente biologice și mai ales aplicarea lor sunt deosebite și avem câteva sesiuni pe această temă.

 

– Există o temă principală a congresului?
– Deși știu că este o dorință generală de a avea o temă a congresului, dată fiind natura medicinii interne, am încercat întotdeauna să abordăm aspecte care să se aplice sau să intereseze toate domeniile. Am abordat, în congresele precedente, inflamația în medicina internă, de exemplu. Congresul acesta abordează în primul rând comorbiditățile și pacienții care au boli multiple.

 

– Organizați și anul acesta cursuri precongres?
– Da. La fiecare congres am organizat cursuri înaintea lucrărilor propriu-zise. Ele se adresau, în mod evident, persoanelor tinere, în formare. Anul acesta, dominanta este aparatul cardiovascular, modul modern de a privi bolnavul hipertensiv, cel cu cardiopatie ischemică, factorii de risc, recuperarea în cardiologie. Sunt trei cursuri precongres care abordează diverse fațete ale acestei teme.

 

– Ați stabilit și colaborări interdisciplinare cu această ocazie?
– Evident. Medicina practică, cea care se aplică pe bolnav, este medicina internă. Bolnavul nu știe ce boală are, ca să meargă la specialist, el trebuie să fie examinat de medic, investigat, și după aceea se stabilește despre ce e vorba. El vine că respiră greu sau că îl doare ceva, dar evident că se adresează mai întâi internistului. În toată Europa și în SUA a fost redescoperită medicina internă. În SUA a apărut internistul de spital care integrează mulțimea de posibilități de investigare sau tratament ale specialităților.

 

– În program aveți și simpozioane în colaborare cu câteva societăți de specialitate.
– Avem simpozioane comune cu mai multe societăți de specialitate – de hipertensiune, de geriatrie, de gastroenterologie. Cel de hipertensiune se adresează tocmai tratamentelor moderne ale hipertensiunii arteriale, fiindcă această boală, daca îi putem spune așa, afectează 40% din populația adultă a țării noastre. În alte țări, procentul este chiar mai mare. La noi s-au făcut două studii succesive la patru ani distanță care au arătat același procent de hipertensivi – 40%. Este evident că nu pot cardiologii să îi îngrijească pe toți, fiindcă nu sunt suficienți și nici nu trebuie. Acești bolnavi trebuie să fie urmăriți de medicul de familie mai întâi și investigați de medicii interniști. Numai cei care pun probleme speciale să fie trimiși la specialiști. Este normal să avem o atitudine comună, iar aceste simpozioane cu societățile de specialitate urmăresc în primul rând armonizarea atitudinilor practice față de bolnavi.

 

– Ce definește conceptul de sindrom cardiometabolic?
– N-aș putea să vă dau niște detalii speciale fiindcă eu nu iubesc acest termen. Sindromul cardiometabolic este mai degrabă o noțiune introdusă pentru a atrage atenția doctorilor asupra nevoii de investigare completă a unui bolnav. Factorii de risc principali pentru bolile cardiace sunt fumatul, diabetul, dislipidemiile, hipertensiunea arterială. S-a văzut că acești factori care sporesc apariția aterosclerozei apar deseori împreună și atunci s-a inventat acest termen de sindrom cardiometabolic, adică de tulburare de metabolism care predispune la boli cardiace. Nu avem un tratament pentru sindromul cardiometabolic, avem însă tratament pentru fiecare din anomaliile care îl compun. Pot să existe oameni obezi care nu au niciun alt fel de factori de risc și care nu au un risc crescut față de cei normoponderali, cam 25% din ei, dar pot fi oameni care asociază mai mulți factori și rostul acestei noțiuni este de a obliga medicul să caute la o persoană care vine în consult toți factorii de risc pentru a putea să trateze bolnavul cât mai eficient cu putință. Sindromul cardiometabolic este mai degrabă o noțiune cu utilitate practică de investigare a bolnavului și de tratament complet, ori lucrul acesta trebuie să fie cunoscut și practicat.

 

– Vor fi prezentate și noutăți privind terapia anticoagulantă?
– În terapia anticoagulantă noutățile au început să se învechească, adică sunt apărute de doi, trei ani, medicamente care tind să înlocuiască ceea ce dădeam clasic, adică antivitaminele K, în cazul nostru acenocumarolul. Problema la această categorie de medicamente, antivitaminele K, este că trebuie să fie controlate foarte des, la două, trei săptămâni, o lună cel mult, fiindcă medicația anticoagulantă, foarte utilă în cardiologie, scăzând coagularea, predispune la sângerări. Deci, tratamentul trebuie foarte atent condus. În ultimii ani au apărut, sunt și la noi pe piață, medicamente care nu mai trebuie controlate periodic, ele având un alt mod de acțiune, bine codificată la dozele respective. Problema este că aceste medicamente sunt încă scumpe. Cu timpul, se vor ieftini, dar deocamdată sunt scumpe. De regulă, este vorba de tratamente care durează câteva luni cel puțin, uneori toată viața, bolnavul fiind nevoit să suporte această sarcină financiară, chiar dacă medicamentele sunt parțial compensate, iar acest lucru face dificilă aplicarea lor. Pe de altă parte, medicii nu au încă rutina aplicării acestor medicamente și de aceea este foarte important să fie prezentate, cunoscute și aplicate de câte ori este posibil.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.