Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Prof. dr. Cătălina Poiană: la femei, riscul de fractură de şold este mai mare decât riscul combinat de cancer de sân, de ovar şi de col uterin

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA luni, 28 octombrie 2013

Data de 20 octombrie marchează Ziua Mondială a Osteoporozei. În perioada 18–20 a lunii, la Bucureşti se organizează evenimente dedicate medicilor, pacienţilor şi opiniei publice, menite să crească gradul de informare privind această afecţiune. „Viaţa medicală“ este partener al evenimentului şi a stat de vorbă cu unul dintre specialiştii implicaţi, prof. dr. Cătălina Poiană, şeful secţiei de Endocrinologie a Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ şi coordonatorul programului naţional „Bone Academy“.

 

– Doamna profesor, unde ne aflăm în acest moment în domeniul osteoporozei?
– Osteoporoza rămâne o boală de departe subdiagnosticată şi subtratată şi, indiferent de cât de mult s-a făcut pe acest tărâm, sunt încă foarte multe lucruri pe care trebuie să le facem. Am observat că în fiecare domeniu, indiferent de cât facem noi, cei care vrem să asigurăm sănătatea populaţiei, lucrurile sunt împinse înainte, de foarte multe ori, şi de industria farmaceutică, cu un foarte mare interes în domeniu. Referitor la menopauză, a fost un boom la un moment dat când se considera că hormonii sunt elixirul tinereţii veşnice, dar când s-a constatat că terapia hormonală de substituţie are foarte multe reacţii adverse, a scăzut destul de mult interesul pentru menopauză şi a crescut mult interesul pentru osteoporoză. Şi de aceea trebuie să fim foarte obiectivi când analizăm unele lucruri. Într-adevăr, osteoporoza reprezintă o problemă de sănătate publică, peste 200 de milioane de oameni suferă la ora asta de osteoporoză. E o boală care invalidează şi ştim cu toţii că este cea mai frecventă boală metabolică osoasă: scade rezistenţa osului, scade pe de o parte masa osoasă şi pe de altă parte – calitatea osului, modificându-i microarhitectonica şi fragilizându-l. Şi, pentru că rămâne asimptomatică până când apar complicaţiile ei, fracturile, pacienţii trebuie sensibilizaţi. Practic, la fiecare trei secunde, în lume apare o fractură. Deci dacă noi vorbim de 10 minute şi împărţim la trei secunde, putem să calculăm câţi oameni s-au fracturat osteoporotic în lumea largă. Vorbim despre o fractură de fragilitate, care se poate produce în prezenţa unui traumatism minor, cum ar fi căderea din poziţie verticală, sau fractura care se produce în absenţa oricărui traumatism. Ceea ce s-a schimbat acum în gândirea noastră faţă de osteoporoză este mutarea paradigmei de la diagnostic la depistarea riscului de fractură. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte osteoporoza pe criterii densitometrice, respectiv absorbţiometria duală cu raze X, DEXA – un scor T mai mic de 2,5 deviaţie standard pune diagnosticul de osteoporoză. Ceea ce ne interesează pe noi la ora actuală ca specialişti în domeniul osteoporozei este să selectăm acei pacienţi care sunt cu adevărat la risc de a se fractura. Pentru că la aceeaşi valoare a densităţii minerale osoase, un pacient poate să sufere o fractură, iar un alt pacient poate să nu sufere această complicaţie, şi asta pentru că riscul de fractură depinde de foarte multe în afara densităţii minerale osoase. Şi poate că una dintre cele mai mari achiziţii în managementul osteoporozei în ultimii ani îl reprezintă modelul FRAX, cel de calculare a riscului absolut de fractură la zece ani, care este disponibil şi în România.
– Vorbiţi-ne despre acest model.
– Modelul FRAX se adresează pacienţilor netrataţi, cu vârste între 40 şi 90 de ani, şi ia în valoare densitatea minerală osoasă la nivelul colului femural şi o serie întreagă de factori de risc clinic, cum ar fi vârsta, sexul, existenţa unei fracturi în antecedente, fractura de şold la mamă, indicele scăzut de masă corporală, tratamentele cu glucocorticoizi, respectiv prednison mai mult de 5 mg pe zi pentru o perioadă mai mare de trei luni, osteoporoza secundară, prezenţa artritei reumatoide şi excesului de fumat activ şi de alcool. Marele avantaj este că acest risc absolut de fractură se poate calcula şi fără densitatea minerală osoasă, doar combinându-se în formula de calcul factorii mai sus-menţionaţi. Dar şi acest model, ca oricare altul, nu poate să înlocuiască judecata clinică, lucrurile trebuie coroborate şi, ca orice model, este perfectibil, are unele limite. Spre exemplu, nu ia în discuţie riscul de cădere. Acest risc de cădere este secundar înaintării în vârstă, patologiei asociate, medicaţiilor multiple sau sindromului de fragilizare a vârstnicului, cu scăderea forţei musculare, cu sarcopenie..
– De la ce vârstă vorbim despre osteoporoza de vârstă la femei, şi nu de cea postmenopauză?
– De regulă, vorbim despre osteoporoza de postmenopauză până în jurul vârstei de 65 de ani, după această vârstă vorbim generic de osteoporoză de vârstă. Acesta este motivul pentru care inclusiv măsurarea densităţii minerale osoase cu DEXA pentru diagnostic are nişte indicaţii foarte clare: de exemplu, la orice femeie de peste 65 de ani şi la orice bărbat de peste 70 de ani. Modelul de pierdere de masă osoasă diferă între sexe. După ce în jurul vârstei de 25 de ani se atinge un platou osos maxim la ambele sexe, în primii cinci-zece ani postmenopauză are loc o pierdere rapidă de masă osoasă, la femei, pe fondul scăderii de hormoni estrogeni, hormoni cu un puternic efect de protecţie asupra osului. După care, ritmul de scădere a masei osoase este mai lent, de 0,5–1% pe an şi este caracteristic ambelor sexe. Deci şi bărbatul pierde masă osoasă, şi bărbatului îi scad hormonii gonadali, dar întotdeauna obişnuiesc să spun că şi la acest capitol femeile sunt mai sincere decât bărbaţii, pentru că menopauza la femei înseamnă ieşirea bruscă şi rapidă din funcţiune a ovarelor, spre deosebire de bărbaţi, la care aşa-numită andropauză este un element extrem de controversat, majoritatea autorilor refuzând să accepte această noţiune. Realitatea este că, dacă măsurăm testosteronul total, chiar la un bărbat de 50 de ani, putem avea surpriza să găsim valori cvasinormale. Şi asta pentru că la un bărbat ce înaintează în vârstă, respectiv după 45 de ani, creşte proteina de legare, sex hormone binding globuline, cea care leagă testosteronul, astfel că testosteronul pare la valori normale sau la limita inferioară. Ceea ce scade destul de frecvent după 45 de ani este testosteronul liber, cel biodisponibil. În concluzie, bărbaţii pierd masă osoasă semnificativ mai târziu decât femeile, pentru că ei nu au acea perioadă de pierdere rapidă specifică postmenopauzei. Din acest motiv, două treimi din fracturile osteoporotice, un număr impresionant, se produc la femei şi doar o treime la bărbaţi.
– În perioada 18–20 octombrie au loc manifestări în cadrul Zilei Mondiale ale Osteoporozei, la care veţi lua parte şi dumneavoastră. Ce semnificaţie are această zi în 2013?
– Ziua Mondială a Osteoporozei este 20 octombrie, foarte apropiată de Ziua Mondială a Menopauzei, care e 18 octombrie. Este o zi care are un trecut nu foarte vechi, din 1996, iniţial lansată de Societatea Naţională de Osteoporoză a Marii Britanii, sprijinită de Comisia Europeană, iar actualmente este organizată de Federaţia Internaţională de Osteoporoză. Practic, îşi propune să lanseze în fiecare an o campanie de avertizare, de conştientizare a riscului osteoporozei, concentrându-se în fiecare an pe unele elemente. Dacă în 1999 avea ca tematică detectarea precoce a osteoporozei, în 2004 s-a vorbit despre osteoporoza la bărbat, în 2007 – despre factorii de risc, iar anul trecut, în 2012, mesajul Zilei Internaţionale a Osteoporozei a fost „Să te opreşti la una“ – adică să fii sigur că după ce apare o fractură osteoporotică, nu mai apare şi a doua. Acesta a fost un puternic semnal de alarmă privind prevenţia secundară a fracturilor. Existenţa unei fracturi osteoporotice dublează riscul de fracturi osteoporotice ulterioare şi, pe măsură ce numărul acestora creşte, riscul apariţiei altor fracturi osteoporotice creşte exponenţial. Ideal ar fi să preîntâmpini apariţia primei fracturi, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci trebuie intervenit energic pentru prevenirea celorlalte. Anul acesta – şi probabil că de aceea luaţi interviu unei femei (n.n. i-am luat interviu prof. dr. Cătălina Poiană pentru că este directorul secţie de Endocrinologie de la C. I. Parhon) –, tematica Zilei Mondiale a Osteoporozei este „Femeile post menopauză şi sănătatea oaselor lor”, iar sloganurile care au fost lansate mi s-au părut foarte sugestive, şi anume „Femei puternice fac femeile şi mai puternice“ sau „Păstrează-le şi mai puternice“ sau „Să ne îmbrăcăm în alb şi să promovăm sănătatea osoasă a femeilor“. Cele trei mesaje pe care le transmite această zi femeilor sunt de a vorbi cu medicul lor, de a se testa pentru osteoporoză şi de a-şi trata afecţiunea, pe principiul asigurării independenţei, calităţii vieţii şi a unei îmbătrâniri frumoase, pentru că, în ultimă instanţă, dezideratele noastre astea sunt.
– Am văzut că evenimentul se adresează specialiştilor, pacienţilor şi publicului larg.
– În primul rînd, la 18 octombrie va fi o nouă ediţie a „Bone Academy“, la care specialişti de prestigiu vor lua în discuţie puncte fierbinţi ale osteoporozei la ora actuală, concentrându-se pe această schimbare de paradigmă de care vorbeam – de la simplu diagnostic, când obişnuiam să tratăm cu precădere în funcţie de o cifră, la a încerca să selectăm mai bine pacienţii pentru diagnostic pe baza riscului absolut de fractură la zece ani al fiecăruia în parte. Tot în perioada 18, 19 şi 20 va fi un eveniment care se va adresa specialiştilor şi, de astă dată, şi pacienţilor, intervenţia fiind şi a ASPOR-ului, una dintre cele mai active societăţi ale pacienţilor cu osteoporoză, care din nou avertizează asupra riscurilor şi ajută medicii şi pacienţii să conştientizeze faptul că avem la ora actuală uneltele necesare pentru a decela persoanele la risc. Resursele sunt limitate, noi am avut ani de zile un program naţional de osteoporoză şi cel puţin din punctul nostru de vedere, ar fi foarte util ca legiuitorul să înţeleagă că este cel mai bine să previi apariţia unei fracturi, iar costurile pentru prevenţie sunt mult mai mici comparativ cu costurile legate de tratament. Dacă ne gândim la cât de frecvent apar aceste fracturi comparativ cu celelalte probleme cronice, ne speriem. Spre exemplu, una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani sunt la risc să sufere o fractură până la sfârşitul vieţii lor, ceea ce este foarte mult! Iar la femei, riscul de fractură de şold este mai mare decât riscul combinat de cancer de sân, de ovar şi de cancer uterin, în timp ce la bărbat riscul de fractură de şold este mai mare decât riscul de cancer de prostată! Iar aceste cifre trebuie să ne îngrijoreze, cu atât mai mult cu cât cel puţin fracturile de coloană şi de şold se traduc nu numai în morbiditate şi în costuri, ci şi în mortalitate crescută.
– La 20 octombrie este şi Ziua Mondială a Menopauzei. Ca medic endocrinolog, ce mesaj transmiteţi femeilor în acest sens?
– Nu este întâmplătoare această legătură strânsă între cele două date. Practic, luna octombrie este considerată în general luna menopauzei. Ziua Mondială a Menopauzei a fost lansată în 1984, actualmente este girată de Societatea Internaţională de Menopauză şi de OMS şi anual lansează o campanie prin care încearcă să atragă atenţia asupra unui eveniment legat de menopauză, pe care femeile trebuie să îl ia foarte în serios. În 2011 s-a pus accent pe existenţa valurilor de căldură şi a transpiraţiilor nocturne. În 2012, un mesaj foarte important a fost legat de creşterea în greutate la menopauză, şi nu este neapărat o legătură între apariţia menopauzei şi creşterea numărului de kilograme, ci mai degrabă e o problemă de redistribuţie a ţesutului adipos odată ce ovarul iese din funcţie. Această redistribuţie este periculoasă, grăsimea se dispune în zone cum ar fi cea abdominală sau viscerală, lucru care se însoţeşte de apariţia rezistenţei la insulină sau a bolii cardiovasculare. Mesajul de anul acesta este legat de oncologie. În foarte multe societăţi de profil există campanii ce atrag atenţia femeilor asupra unor riscuri care, dincolo de o serie de elemente zgomotoase, cum ar fi valurile de căldură, presupun pe termen lung o serie de pericole. De exemplu – boala cardiacă coronariană care, dacă se asociază şi cu creştere ponderală, adaugă şi risc de hipertensiune arterială şi de accident vascular cerebral. Tot pe termen lung, femeia la menopauză este expusă riscului de alterări cognitive şi de elemente legate strict de sfera genitală, cum ar fi o incontinenţă urinară sau o disfuncţie sexuală feminină. Şi poate că cel mai important este riscul unor cancere. Femeia trebuie avertizată că deşi cancerul de sân, de exemplu, este un cancer hormonodependent, totuşi incidenţa lui este mai mare la femeia în postmenopauză. Din această cauză, menopauza trebuie privită de orice femeie conştientă şi responsabilă ca o fereastră deschisă către viitor, dacă vreţi, ca un moment de bilanţ. Pentru că de foarte multe ori este o perioadă în care femeia se confruntă şi cu foarte multe lucruri de ordin psihologic şi emoţional şi, dincolo de riscul de depresie pe care o femeie în postmenopauză cu obezitate îl are, mai sunt şi o serie întreagă de factori psihosociali: este vârsta la care copiii pleacă de acasă, este vârsta la care ne mor părinţii, la care soţul are o secretară tânără şi atunci pe umerii unei femei se adună foarte multe lucruri. Şi cred că în această perioadă trebuie ajutată: să-şi înţeleagă condiţia, să înţeleagă că un minim de evaluare poate să-i deschidă acea fereastră către ce va fi cel puţin o treime din viaţa ei, pentru a petrece această perioadă de timp cu fruntea sus şi îmbătrânind frumos. De fapt, aceste este unul din dezideratele noastre, ca medici.
 

Despre osteoporoză

 

– la 20 octombrie, lumea medicală marchează Ziua Mondială a Osteoporozei
– potrivit OMS, un scor T mai mic de 2,5 deviaţie standard măsurat prin osteodensitometrie, DEXA, pune diagnosticul de osteoporoză
– una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi după vârsta de 50 de ani sunt la risc să sufere o fractură până la sfârşitul vieţii lor
– DEXA se recomandă oricărei femei de peste 65 de ani şi oricărui bărbat de peste 70 de ani
– modelul FRAX selectează pacienţii care au risc de fractură osteoporotică.
 
 

Cancerul, 20–25% din mortalitatea feminină

 

   Pentru a marca Ziua Mondială a Menopauzei, Societatea Internaţională de Menopauză publică la 18 octombrie, în revista ştiinţifică „Climacteric”, rezultatele unui studiu privind cancerul în timpul şi după menopauză. Potrivit studiului, 35–40% din femeile din ţările dezvoltate decedează din cauze cardiovasculare, în vreme ce 20–25% mor din cauza cancerului. „Este important să înţelegem că incidenţa în creştere a cancerului este corelată cel puţin parţial cu creşterea speranţei de viaţă – cu cât o femeie devine mai în vârstă, cu o formă de cancer are mai mult timp să se dezvolte. Utilizarea în creştere a screeningului pentru cancer înseamnă şi că depistăm mai multe cancere faţă de anii anteriori. Femeile trebuie să se asigure că joacă un rol activ în îngrijirea propriei sănătăţi, mai ales atunci când trec prin menopauză“, a spus prof. Anne Gompel, autorul studiului. Raportul arată diferenţe de la o zonă la alta a globului. Astfel, cancerul de plămâni este cauza numărul 1 de mortalitate prin cancer la femei în ţări precum SUA, Marea Britanie, China, Norvegia şi Suedia. În timp ce în ţările vestice, cancerul de sân este mai degrabă o problemă postmenopauză, în Asia, incidenţa de vârf este atinsă în intervalul de vârstă de 45–55 de ani. În Singapore, incidenţa cancerului de sân este maximă la 50 de ani şi apoi scade. Incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut în ultimii 30 de ani în ţările unde se face screening. Rămân crescute în Africa, unele ţări din Asia şi din America Latină. Raportul nu se referă la România.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.