– Lumea occidentală s-a uitat de
multe ori cu superioritate la cealaltă parte a lumii, o lume care nu îndrăznea
cumva să-și prezinte rezultatele. Sunt zone ale lumii, cum ar fi China și
India, spre exemplu, care, pentru că au resurse ceva mai limitate, au
simplificat multe din procedurile chirurgicale. De cealaltă parte, în țările
occidentale, având în vedere avalanșa foarte mare de tehnologie, multe
proceduri chirurgicale s-au tot complicat – încet, încet omul, medicul, fiind
exclus din procesul chirurgical și înlocuit de multe ori cu mașini. Mașina este
mașină, dă eroare. Și atunci, această societate încearcă să ne readucă cu
picioarele pe pământ. Să vedem și ce fac cei mulți, dar și ce fac cei bogați.
Punem față în față două moduri de abordare a aceleiași probleme. Marea
majoritate a populației globului pamântesc este concentrată în Asia și este
foarte interesant cum chirurgii din această parte a lumii pot simplifica foarte
mult actul medical.
– Considerați că această simplificare
este în favoarea sau în defavoarea actului medical?
– De multe ori este un avantaj
pentru actul medical, dar la fel de mult poate fi un dezavantaj. În discuțiile
pe care le vom purta în cadrul congresului, vom încerca să analizăm avantajele
și dezavantajele pentru fiecare metodă de tratament. Vor participa la aceste
discuții medici chirurgi, anesteziști, cardiologi, medici de familie, studenți
și rezidenți. Dacă se poate face o intervenție chirurgicală și se poate salva
viața unui om printr-un procedeu simplificat, atunci ea este binevenită pentru
pacientul respectiv. Lipsa accesului la orice tratament este mult mai
nefavorabilă decât accesul la un tratament limitat. La un moment dat, la un
congres, un chirurg din America de Sud a vorbit despre chirurgia coronariană pe
cord bătând. Este foarte bine, numai că nu trebuie să se uite faptul că, mai
întâi, această metodă a fost blamată. Primul care a descris-o și a utilizat-o a
fost Vasili I. Kolesov
(1904–1992) din Leningrad (n. red.: în prezent, Sankt Petersburg), care la
începutul anilor ʼ60 propunea bypass-ul aortocoronarian pe cord bătând. În
1964, la 25 februarie, tot el a făcut prima intervenție de acest fel. De la
acea dată, până la 9 mai 1967, singurul loc din lume unde se efectuau aceste
intervenții era departamentul de chirurgie condus de el.
Ei, la al treilea congres unional al chirurgilor, care s-a ținut la Chișinău în
1970, el a fost blamat de participanți, majoritatea spunând că nu se poate
realiza așa ceva. La peste 20 de ani distanță, în anii ʼ90, această metodă de
tratament a ajuns să fie utilizată la scară largă până și în țările
occidentale. Acesta este doar un exemplu de abordare care la început a părut stranie,
dar în timp a devenit o metodă descrisă în ghiduri și practicată la scară
largă.
– Prin ce diferă reuniunile EABS față de
cele ale altor societăți?
– La reuniunile noastre se
promovează în primul rând toleranța. Nu de puține ori mergi la un congres și la
final ai impresia că n-o să poți face intervenția prezentată acolo, pentru că
ea costă 200.000 de euro, de exemplu. Și vii acasă cu o stare de nemulțumire.
La multe congrese occidentale, 1% din procedurile prezentate acolo țin capul de
afiș la 95% din prezentări. Dar viața bate filmul. În viața reală lucrurile nu
stau chiar așa cum sunt ele prezentate acolo. Noi tocmai acest lucru vrem să
facem, să prezentăm activitatea chirurgicală așa cum este ea în viața de zi cu
zi. În chirurgia cardiovasculară, foarte rar se întâmplă să faci într-un fel
astăzi o procedură, iar mâine ai aruncat-o și o faci altfel. Iei un element de
acolo, unul de dincolo și când poți, simplifici, realizând chiar economii, fără
ca actul medical să sufere.
– Ce teme vor fi dezbătute anul acesta?
– Vom discuta despre noile
tehnologii pentru minimalizarea accesului chirurgical, care sunt implementate
în partea occidentală, dar și în Orient. Clasic, multe operații încă se fac
prin sternotomie mediană, dar între timp s-au dezvoltat tehnologii care permit
incizii mult mai mici – de la 1 cm până la 5–7 cm –, care permit un abord minim
invaziv. Se vor discuta aceste probleme prin prisma experienței medicilor din
diferite țări, prezenți la congres. Lucrurile acestea vor fi puse în oglindă cu
chirurgia clasică. De asemenea, vor fi abordate noi tehnologii de implantare a
valvelor atât pentru cea aortică, care deja devine o obișnuință în mai multe
țări, cât mai ales a valvei mitrale, aflată încă în studiu. Și aici vor fi
prezentate o serie de rapoarte din SUA. În cadrul congresului va avea loc și al
treilea simpozion internațional de chirurgie cardiacă pediatrică, cu sprijinul
Ministerului Sănătății din România și cu Policlinico San Donato din Italia,
care de mai bine de trei ani derulează un program de dezvoltare a chirurgiei
cardiace pediatrice în țara noastră.
– Ce înseamnă echipă în chirurgia
cardiovasculară?
– Este un nou concept de
abordare a pacientului cardiovascular – heart team –, pe care îl vom
discuta și la acest congres. Dacă înainte lua decizia chirurgul sau
cardiologul, acum, potrivit acestui concept, intră în discuție și anestezistul
și internistul, electrofiziologul, cardiologul pediatru, neonatologul și chiar
psihologul, după caz. Pentru că mulți din pacienții copii, de exemplu, au, în
afară de malformațiile congenitale cardiace și malformații ale altor organe și
sisteme. Și trebuie tratați în toată complexitatea lor. Multe proceduri
converg, proceduri chirurgicale cu proceduri medicale, iar chirurgul, care este
un medic mai invaziv, trebuie să discute cu internistul, de exemplu, care este
un medic mai puțin invaziv, un medic mai blând. Sunt mai multe concepte care se
discută aici. Se întâmplă de multe ori, în această eră a supraspecializării, ca
un medic să trateze pacientul de ureche, altul de ochi, altul de picior.
Fiecare medic luat separat știe foarte multe lucruri, e greu însă să-i pui pe
toți la un loc și să formezi o echipă. Prin conceptul „heart team” se urmărește
tratarea nu numai a bolii în sine, ci și a pacientului.
– Nu ați spus nimic despre asistentele
medicale. Ce rol au acestea în cadrul echipei?
– Și asistentele medicale au un
rol important în cadrul „heart team”, pentru că multe proceduri sunt indicate
de medic, dar sunt executate de asistenta medicală. Pentru binele și succesul
tratamentului pacientului, este foarte importantă această punte între medic și
asistentul medical. Vor fi în cadrul acestui congres și sesiuni dedicate
asistentelor medicale care lucrează cu pacienții cardiovasculari atât din
secțiile de terapie intensivă, cât și din cele de chirurgie, cardiologie.
Asistentele vor împărtăși din experiența lor, iar medicii vor vorbi despre ceea
ce vor ei de la acestea sau de la personalul sanitar mediu. De aceea spun că
noi avem toleranță și față de alte națiuni și față de alte politici, religii,
culori, dar și față de alte profesii, meserii. Pentru noi este egal și medicul
și asistenta, pentru binele pacientului.
– Ce invitați din străinătate vor veni
la congres?
– Alături de specialiști din România, la acest congres
vor fi prezenți peste cincizeci de lectori din: Statele Unite ale Americii,
Japonia, China, Australia, Marea Britanie, Rusia, Brazilia, Grecia, Italia,
Croația, Austria, Germania, Polonia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria,
Israel, Suedia, Belgia, Egipt, Liban, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova.
Sunt somități în domeniul chirurgiei cardiovasculare și al cardiologiei. Va
veni, de exemplu, dr. Georges B. Tedy, președintele Euro-Asian Bridge Society
în 2015–2016 și președintele Societății libaneze de chirurgie cardiacă
în perioada 2014–2016. De asemenea, va fi prezent dr. Kosmas Tsakiridis, șeful
Departamentului cardio-toracic al Spitalului „Sf. Lukes” din Salonic, Grecia,
în perioada 2010–2016. În prezent, acesta lucrează și la Spitalul privat
„Kyanous Stavros” din Salonic. Apoi, va veni prof. dr. Lorenzo Menicanti,
directorul Departamentului de chirurgie cardiacă și director științific la
IRCCS Policlinico, Spitalul Universitar San Donato din Milano, Italia. De
asemenea, prof. dr. Alessandro Frigiola, codirector al Zonei de chirurgie
cardiacă și șef al Cooperării intenționale. Este unul dintre cei mai importanți
experți în chirurgia cardiacă pentru boli cardiace congenitale și dobândite
atât pentru copii, cât și pentru adulți. Și mulți alții, personalități pe
zonele lor de competență.