În perioada 23–26 octombrie a.c., la Piatra
Neamţ au avut loc a XXXVI-a Reuniune a chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeşu“ şi
a VIII-a Conferinţă internaţională de chirurgie, manifestări despre care am
discutat cu dr. Virgil Răzeşu,
coordonator al comitetului de organizare.
– Sunteţi printre cei mai longevivi
organizatori de manifestări ştiinţifice. De cele mai multe ori, oamenii îşi
aduc aminte de semenii lor abia după ce aceştia au încheiat socotelile cu
lumea, dar această reuniune vă poartă numele. Cum s-a întâmplat?
– În
urmă cu şase ani, prof. dr. Eugen Târcoveanu le propunea participanţilor ca
această reuniune să poarte numele meu, dar echilibrul s-a restabilit fiindcă,
la sugestia mea, adunarea a fost de acord ca reuniunile să poarte şi numele
doctorului Iacomi, făuritorul vetrei chirurgicale de la Neamţ şi unul dintre
iniţiatorii acestor manifestări.
– Cum apreciaţi ediţia abia încheiată?
– Ca
decan de vârstă al chirurgilor, ieşit din activitate, dar privind lucrurile din
perspectivă obiectivă, pot afirma că ediţia prezentă a aparţinut tinerilor
specialişti. Aceştia şi-au demonstrat pregătirea şi orientarea cu totul
particulare, spre deosebire de generaţia mea, care a căpătat destul de târziu
dreptul de a se prezenta în faţa celorlalţi specialişti şi a discuta problemele
curente ale chirurgiei, de la egal la egal. Derularea întregii reuniuni a demonstrat
un apetit crescut pentru discuţii şi comentarii la obiect, pentru a pune la
punct o anume temă ori tehnică. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost dorinţa
de a progresa, de a perfecta, de a modifica şi îmbunătăţi sau ameliora ceva, de
a reduce suferinţele pacienţilor noştri, de a asigura supravieţuirea, fie şi cu
câteva luni a unui caz pierdut, ori de a-i face finalul mai demn şi mai uşor.
Toată tematica a ilustrat această latură profund omenească şi de stringentă
actualitate, dincolo de ceea ce considerăm umanismul caracteristic medicinii.
Întreaga reuniune a demonstrat că şcoala românească de chirurgie şi-a păstrat
valoarea dintotdeauna şi nu este cu nimic mai prejos de nivelul mondial al
abordărilor şi realizărilor.
– Veţi continua derularea reuniunilor nemţene?
– Fără
îndoială, o asemenea acţiune nu se abandonează. Pentru noi, un centru
neuniversitar este o adevărată avuţie. Ce este foarte important şi trebuie
remarcat este că, de mai mulţi ani, Societatea Română de Chirurgie se implică
în organizarea şi în desfăşurarea reuniunilor noastre, ceea ce le sporeşte şi
prestigiul şi importanţa, noi având datoria de a le conferi acea notă aparte.
În acest sens, cred că va trebui să reluăm practica premiilor acordate celor
mai bune lucrări prezentate. De asemenea, pentru a evita monotonia, anul
viitor, când calendarul activităţii ştiinţifice ne va permite derularea
reuniunii în prima parte a lunii mai, deschizând, astfel, seria reuniunilor ştiinţifice
naţionale, vom organiza întâlnirea în staţiunea Durău, la poalele Ceahlăului.