Ieri, revista britanică The Lancet a publicat, într-un număr triplu special, Global Burden of Disease Study 2010 (Studiul
asupra poverii globale a bolii – GBD), prezentat drept cel mai mare efort
sistematic de descriere a distribuţiei şi cauzelor unei multitudini de boli,
leziuni şi factori de risc. Condusă de Universitatea Washington prin Institute of Health Metrics and Evaluation,
cu colaborarea, printre altele, a Şcolii de Sănătate Publică de la Harvard, a Şcolii
de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, a Colegiului Imperial din Londra şi
a OMS, cercetarea, desfăşurată pe parcursul a cinci ani, a implicat 486 de
autori de la 302 instituţii din peste 50 de ţări. Potrivit primelor concluzii
dezvăluite presei, studiul a demonstrat o schimbare masivă a evoluţiilor la
nivel mondial în domeniul sănătăţii faţă de 1990, când Banca Mondială comanda
primul astfel de studiu: dacă, atunci, bolile infecţioase şi cele din copilărie
cauzate de malnutriţie erau principalele cauze de deces, acum este mai
probabil, pentru copiii din multe părţi ale lumii, să trăiască o maturiate nesănătoasă
şi să sufere din cauza excesului, nu a lipsei de mâncare; în plus, dacă
principalul contributor la povara globală era mortalitatea prematură (prin cele
peste zece milioane de decese la copiii sub cinci ani), în prezent ponderea cea
mai mare o au suferinţele cronice, cu atât mai intense cu cât durata de viaţă
creşte.
GBD 2010 subliniază câteva reuşite
semnificative, cum ar fi reducerea mortalităţii infantile (mai rapidă decât
fusese anticipată de toate estimările), deşi atrage atenţia asupra diareii
cauzate de rotavirus şi rujeolei, care, în ciuda existenţei vaccinurilor, omoară
anual mai mult de un milion de copii cu vârsta sub cinci ani. Se remarcă însă o
creştere umitoare, cu 44% între 1970 şi 2010, a numărului deceselor la adulţii
de 15–49 de ani, ca urmare a creşterii violenţei şi a epidemiei HIV/SIDA
(responsabilă anual pentru 1,5 milioane de morţi).
Deşi povara malnutriţiei a fost redusă cu
două treimi, acum dietele necorespunzătoare şi inactivitatea fizică sunt la
originea a 10% din povara bolilor, cea datorată excesului ponderal şi
hiperglicemiei crescând substanţial. Mare parte din impactul global este cauzat
de un grup relativ mic de afecţiuni: din cele peste 300 de patologii analizate,
50 de cauze distincte sunt răspunzătoare pentru 78% din povara globală şi 18
dintre acestea – pentru mai mult de jumătate. S-au schimbat şi tipurile de afecţiuni
care duc la deces sau dizabilitate: cardiopatia ischemică şi accidentul
vascular cerebral au rămas principalele cauze de deces între 1990 şi 2010, însă
celelalte afecţiuni din „top 10“ s-au schimbat: în timp ce diareea, infecţiile
respiratorii inferioare şi tuberculoza au coborât în clasament, diabetul,
cancerul pulmonar şi BPOC au urcat. Dacă se ţine cont nu numai de anii de viaţă
pierduţi din cauza morţii premature, ci şi anii trăiţi cu dizabilitate,
durerile de spate şi accidentele rutiere au luat locul encefalopatiei neonatale
şi malnutriţiei protein-calorice.
Modificările amintite au fost constatate în
toate regiunile, mai puţin în Africa subsahariană, unde mortalitatea prin boli
infecţioase, cele din copilărie şi cea maternă reprezintă până la 70% din
povara bolii, faţă de o treime în Asia de Sud şi Oceania şi sub 20% în toate
celelalte regiuni. În plus, acolo speranţa de viaţă a crescut cu doar zece ani
din 1970, faţă de peste 25 în America Latină, Asia şi America de Nord.
GBD 2010 oferă dovezi pentru o serie întreagă
de proiecte de cercetare şi politici publice şi poate încuraja statele să desfăşoare
studii similare detaliate ale propriilor populaţii. GBD 1990 a fost catalizatorul
multor schimbări de politici la nivel mondial: de pildă, a readus în atenţie
malaria, cu rezultatele consecutive, şi a semnalat depresia, cu povara sa
importantă, ca problemă de sănătate publică.
