La „Grădinița mea“ din București (sectorul „de verde“), după cinci zile, situația e „albastră“. A început de la o fetiță pe care o cheamă chiar Bianca Scarlat. Doamna Lucreția a făcut și ea scarlatină, „în solidar“ cu toată grupa mică, iar la cea mijlocie mai frecventează doar educatoarea și trei copii. La grupa mare lucrurile sunt în desfășurare. În tot acest timp, presa activă a semnalat alerte pentru călătorie, vreme rea, inundații, E. coli, evadări, arestări, dar niciuna despre vreo boală eruptivă. Informația s-a transmis numai din om în om, din mână în mână și din gură în gură. La fel ca streptococul. (M. G. C.)

Din ultimele studii privind sănătatea dentară în România aflăm că, în medie, un român își schimbă periuța de dinți la un an și jumătate. Este un progres față de situația din 2012, când o periuță era schimbată o dată la doi ani. Totuși, în țările occidentale frecvența de schimbare a periuței este de trei luni. Să sperăm că stăm mai bine la capitolul „consum de apă caldă și săpun“, deși nu avem acces la ele nici în școli, nici în spitale. (O. R.)

Dacă orele suplimentare nu vă ajută să deveniți un șofer mai bun, se pare că guma de mestecat ar putea fi de ajutor în acest sens. Un studiu apărut în Journal of physical therapy science sugerează că mestecatul gumei la volan îmbunătățește abilitatea de a conduce. Nu mai spunem că dacă alegem varianta fără zahăr prevenim creșterea acidității orale. Văzută din acest unghi, guma pare o adevărată investiție. (C. T.)

De ce lipsește distonocalmul de pe piață? Probabil, din cauză că efectul său sedativ este atât de puternic încât, la ANMDM, viteza melcului pare supersonică în raport cu cea de reautorizare după noile cerințe ale Comisiei Europene, fără derivatul de ergot. Din 2014 se tot muncește la acest dosar. (D. D. M.)

Ministrul învățământului a vrut să dea o mână de ajutor celui de la sănătate și a declarat că ar cam dori să scoată laptele cu corn din școli, ca să nu mai fie expuși copiii la dispepsii. El zice că hrana caldă ar fi mai bună, iar dacă nu se poate – mai bine nimic. Până atunci, ar fi cazul ca miniștrii care „compătimesc împreună“ în acest guvern să ducă în școli instalații și materiale sanitare, să introducă ore de igienă la toate clasele și să susțină activitățile dinamice.  Probabil că ambii știu ce poate face o mână care spală pe alta pentru a nu acționa decisiv contra cauzei tuturor bolilor contagioase – murdăria. Le mai trebuie doar puțin curaj. (M. G. C.)