Cine şi când a inventat celebrul nume al reformei medicale din Statele Unite: Obamacare? E o întrebare secundară, dar una care naşte dezbateri aprinse în media americană. Democratul Anthony Weiner susţine, într-un interviu pentru New York Times, că el este autorul termenului, Weiner fiind un susţinător ardent al Obamacare. Bloggerii americani îl iau însă peste picior cu afirmaţii de genul „tatăl lui Weiner a inventat ştrudelul“. Dar pare-se că Mitt Romney, contracandidatul republican al lui Barack Obama la alegerile prezidenţiale, este cel care a lansat termenul într-o dezbatere din 2007. Weiner, care intenţionează să candideze la alegerile pentru primăria New York-ului, a trecut la nuanţarea declaraţiilor sale. O astfel de dezbatere ar fi imposibilă la noi. Numele cui să-l primească o reformă care stă să înceapă de cinci ani: al lui Băsescu, Nicolăescu, Arafat, Cepoi, Vlădescu sau Ponta? (M. V. A.)

   Citeam, nu demult, pe un portal de ştiri că, pentru medicii de la stat care vor dori să-şi menţină practica într-o clinică privată, se va face plata cu jumătate de normă în spitalul public, dar sub interdicţia tratării aceluiaşi pacient şi la stat şi în privat. Întrebare: ce s-ar întâmpla dacă eu, medic la stat fiind (deşi nu am această profesie), cu jumătate de normă, îmi trimit pacienţii să-i trateze un prieten medic cu acelaşi statut ca al meu (jumătate de normă la stat, restul în privat), iar el să facă acelaşi lucru cu pacienţii lui de la stat – să-i trimită către mine, în privat? S-ar prinde cineva? Era doar o curiozitate. (D. D. M.)

   Pentru câteva ore publicul românesc a trăit momente contradictorii de preţuire şi derută când i s-a comunicat, în prima fază, că scrisorile medicale şi protocoalele transmise din Muntenegru către confraţii români au fost redactate în limba latină. Îngrijorările au fost risipite de dna dr. Safta, care a declarat reporterilor, cu spatele la zidul Spitalului Elias, că este vorba de caractere latine. Vreo două-trei zile, o parte din reporteri vor înţelege aceasta ca pe o confirmare. „Geanta latină, domnule!“ (M. Gh. C.)

   Anul 2013 nu pare să fie cel mai bun pentru soluţiile coloide. După ce, în februarie, un review Cochrane ajungea la concluzia că acestea nu sunt mai bune decât soluţiile cristaloide, în resuscitare, a urmat propunerea comitetului de farmacovigilenţă al Agenţiei Europene a Medicamentului, de suspendare a autorizaţiilor de comercializare pentru produsele care conţin hidroxietil-amidon (HES). FDA nu a fost la fel de radicală, dar a recomandat ca soluţiile HES să nu mai fie utilizate la pacienţii în stare critică. În aceste condiţii, e prea puţin probabil ca respectivele soluţii coloide să mai aibă vreun viitor. Ştia Ministerul Sănătăţii ce ştia: dacă subfinanţezi sistemul, atunci nu vor fi nici bani pentru soluţii scumpe, care, iată, oricum nu sunt bune. (A. M.)