Cimpanzeii şi urangutanii îşi amintesc evenimente petrecute cu mai mulţi ani în urmă, spune un studiu din Current Biology. Nu sunt însă de acord cu concluziile de acolo, cum că asta demonstrează că primatele ar fi apropiate de rasa umană. Oamenii nu au inteligenţa asta, că doar votează mereu şi mereu cu aceiaşi politicieni. (A. M.)

Umblă zvonul că, la doar câteva zile după venirea unui liberal la conducerea CNAS, ministrul sănătăţii, tot un liberal, ar fi trimis la Guvern un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care CNAS-ul intră în subordinea Ministerului Sănătăţii. Ordonanţa a fost blocată chiar la uşa premierului Victor Ponta de un alt liberal, mai tânăr şi mai iscusit. De unde înţelegem cât de multă armonie şi coeziune domneşte între politicienii liberali. Dar şi care este cea mai importantă instituţie din sistemul sanitar românesc. Apropo: cunoaşteţi pe cineva care să dorească să preia în subordinea sa Ministerul Sănătăţii? Că preluarea CNAS-ului eşuează a treia oară în ultimii doi ani. (M. V. A.)      

Un studiu din American Journal of Public Health, publicat astăzi, nu ne arată, aşa cum şi-au propus autorii, cum că adulţii nu ar fi interesaţi de etichetarea alimentelor cu valoarea lor calorică, în restaurante. Studiul – gândit de sociologi, ce-i drept – are o eroare majoră: s-a desfăşurat în două restaurante McDonald’s din New York. Dacă mănânci acolo, care sunt şansele să-ţi pese de valoarea calorică a meniului, de siluetă sau de sănătate, în general? (A. M.)

Se pare, aud asta la televizor acum, că nu vom avea un card de sănătate prea curând – se lasă cu urmăriri penale, controale şi investigaţii mai multe la CNAS. Mai bine li s-ar implanta guvernanţilor nişte cipuri cu muzică de Mozart sau Bach; am citit un interviu al dlui prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu, care declara că efectele benefice ale unui repertoriu clasic nu doar că stimulează creierul, dar şi ameliorează inteligenţa, iar pe muzica barocă neuronii capătă un ritm specific geniilor. Nu exagerăm dorindu-ne miniştri geniali, dar dacă plantele cresc mai bine pe muzică de Bach, văcuţele dau mai mult lapte, de ce nu ar folosi şi miniştrilor? (C. M.)

Prezentând lansarea unei avionete sanitare bine accesorizate medical, care a costat o sumă cu şapte cifre, primul ministru a declarat că ar putea creşte şi salariile medicilor dacă ar avea „în curtea guvernului câteva miliarde“. Deoarece banii  nu cresc prin copaci reiese că dl. Ponta a demolat definitiv şi această speranţă. (M. Gh. C.)

Ochii care nu se văd se uită? Nu chiar, după cum citim în Journal of Communication. Graţie telefonului, chatului, SMS-urilor, programelor de tip messenger şi e-mail-ului, se pare că relaţiile „la distanţă“ ar fi chiar mai durabile decât cele directe, beneficiind de o comunicare mai constantă şi mai profundă, dar şi de un sentiment de intimitate mai puternic. Chiar dacă nu este o explicaţie „de manual“, articolul îmi aminteşte de gluma făcută recent de un medic profesor, la o conferinţă naţională: „Soţia mea vrea să vorbim în momentele intime, aşa că îmi ţin telefonul aproape“. (A. M.)

Recent, la Conferinţa anuală a European Society of Human Reproduction and Embriology, cercetătorii de la Institutul Marquès din Barcelona au prezentat rezultatele unui studiu privind influenţa diferitelor stiluri muzicale asupra fertilizării in vitro. Jumătate din cele peste 1.000 de ovule injectate cu spermă şi plasate în incubatoare au fost expuse muzicii – piese interpretate de Madonna, Michael Jackson, Nirvana, Metallica, dar şi compoziţii de Bach, Mozart, Vivaldi. Ovulele din incubatoarele „muzicale“ au prezentat o rată de fertilizare mai mare cu cinci procente faţă de cele lăsate în linişte. Explicaţia? Vibraţiile create de muzică ajută trecerea nutrimentelor în structura ovulelor şi stimulează eliminarea reziduurilor celulare. Reluăm aşadar întrebarea de mai sus: dacă plantele cresc mai bine pe muzică de Bach, văcuţele dau mai mult lapte şi fertilizarea in vitro merge mai bine, de ce nu ar folosi şi miniştrilor? (M. D.)