Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN luni, 16 mai 2016

Roboți chirurgicali autonomi

 

     Vești proaste pentru chirurgi. Mai țineți minte roboții aceia chirurgicali, care ajutau chirurgul să facă operațiile mai bine și să lucreze mai curat, mai puțin invaziv? Ei bine, țineți-i minte, pentru că generația aceea tocmai a fost depășită de una mai inteligentă. Noii roboți chirurgicali vor fi, pe lângă cei vechi, cam ca smartphonul pe lângă telefonul cu disc. Iar chirurgii vor deveni un fel de tehnicieni care se vor asigura că totul merge conform planului. Un studiu1 publicat miercuri (4 mai) în Science Translational Medicine nu doar descrie conceptul, ci de-a dreptul prezintă lumii primul robot chirurgical autonom. Da, ați citit bine, autonom. Adică chirurgie fără chirurg. Vechii roboți aveau încă nevoie nu doar de ochiul și creierul operatorului, ci chiar de mâna acestuia, pe care o făceau mai sigură, mai stabilă și mai abilă.
     Prototipul autonom, intitulat de creatorii săi (un grup american din capitala Washington) STAR (Smart Tissue Autonomous Robot), este compus, în principal, dintr-un braț robotic ușor, cu o extensie de sutură laparoscopică, un dispozitiv deja aprobat de FDA, care oferă opt grade de libertate mișcărilor instrumentale. Sistemul autonom este însă mai inteligent de atât, fiind echipat cu tehnologii imagistice avansate (inclusiv plenoptică 3D) și este capabil de reconstrucția tridimensională a suprafețelor cu o acuratețe medie de 1,14 mm. La acestea se adaugă un sistem de urmărire vizuală 3D utilizând imagistică în fluorescență în spectru apropiat de cel infraroșu. Imagistica plenoptică determină un punct tridimensional pentru fiecare pixel din imagine cu ajutorul unei rețele de microlentile cu focus pe un senzor de imagine și al unui software care triangulează poziția caracteristicilor observate de mai mult de o microlentilă. Combinația imagistică rezolvă problemele ridicate de obturarea imaginii și de recunoașterea țintelor tisulare prin stabilirea unor markeri fluorescenți. Sistemul dispune de un algoritm de sutură autonom: inspirat de cele mai bune tehnici chirurgicale umane, un program informatic generează un plan pentru a îndeplini sarcini chirurgicale complexe asupra țesutului moale deformabil (fig. 1).
Fig. 1 – Sistemul SMART
© Carla Schaffer / AAAS
 
Proba de foc pentru STAR a fost realizarea unor anastomoze intestinale ex vivo (prin suturi liniare) și chiar in vivo, la porci, prin suturi termino-terminale pe intestin subțire (fig. 2). Rezultatele obținute de STAR au fost comparate cu cele din chirurgia laparoscopică manuală și din chirurgia asistată robotic (chirurgia robotică de până acum). S-au urmărit consistența suturii (după spațiul dintre punctele de sutură), presiunea la care anastomoza a început să scape lichid, numărul greșelilor care au necesitat retragerea acului din țesut, timpul de finalizare a operației și reducerea lumenului de la nivelul anastomozei. Cu toate că, la probele in vivo, s-au produs schimbări dinamice ale câmpului operator și mișcări tisulare în timpul intervenției, STAR a reușit să obțină performanțe mai bune decât chirurgul operând laparoscopic sau asistat de robotul chirurgical.
Fig. 2 – Sistemul SMART în acțiune
© Carla Schaffer / AAAS
 
     Ce și-au propus cercetătorii pe mai departe sigur nu va fi pe placul colegilor chirurgi: să elimine erorile umane din sălile de operație. Și nu doar atât, ci și îmbunătățirea intervențiilor și a rezultatelor din chirurgia intestinului, rezecția tumorilor și alte intervenții pe țesuturi moi. Acum, e puțin probabil ca profesia de chirurg să dispară curând. Dar e doar o problemă de timp.

 

Prețul oncologicelor

 

     Din numărul din mai al revistei Health Affairs, cea mai bine cotată publicație de politici de sănătate, ne-a atras atenția un studiu2 foarte interesant despre evoluția prețurilor medicamentelor oncologice în SUA. Nu vom insista foarte mult asupra acestei cercetări deoarece, deși e una excelent realizată, ea nu este aplicabilă unui sistem de sănătate rudimentar cum este cel românesc. Remarcăm însă ideea cercetării – aceea de a urmări prețurile medicației împotriva cancerului timp de mai mulți ani după ce aceasta a intrat pe piață. Mai remarcăm – de data asta cu tristețe – că nu există niciun fel de analiză de acest gen în România și că, la capitolul politicilor de sănătate, totul se face în cel mai bun caz amatoristic, dar mai probabil dirijat de interese economice, fără vreo competență reală.
     Să revenim însă. Studiul american arată că prețurile medicamentelor nu au crescut doar în perioada de imediat după lansarea unui medicament nou, ci și ulterior (fig. 3): inflația a dus la creșteri anuale de 5% ale prețului, obținerea unor indicații terapeutice suplimentare a adăugat 10%, în vreme ce apariția unor medicamente concurente nu a redus prețul decât cu 2%. Concluzia studiului este că lipsește presiunea competiției pe piața medicamentelor onco­logice orale, ceea ce face ca prețurile acestora să nu urmeze curba normală pentru orice alt produs comercial. Factorii de decizie ar trebui, mai cred autorii, să implementeze politici care să afecteze prețurile medicamentelor nu doar la lansarea acestora pe piață, ci și la ani distanță de momentul respectiv.
Fig. 3 – Evoluția costului mediu pentru tratamentul cu sunitinib timp de o lună, în SUA
© Bennette et al., Health Affairs

 

Ketamina și tratamentul depresiei

 

     Una dintre principalele probleme ale tratamentului depresiei este faptul că antidepresivele monoaminergice au nevoie de săptămâni (dacă nu luni) până la instalarea răspunsului terapeutic, iar mulți pacienți nu reușesc să obțină remisia susținută a simptomelor. Plecând de la faptul că ketamina exercită efecte antidepresive rapide și susținute după doar o doză, dar nu este folosită din cauza efectelor secundare nedorite, un grup american și-a propus să exploreze modul în care ketamina acționează în depresie. Și au ajuns la o serie de concluzii surprinzătoare, pe care le-au publicat3 în numărul de săptămâna aceasta al revistei Nature. Prima și poate cea mai interesantă este că ipoteza conform căreia ketamina ar avea efect antidepresiv prin mecanismul său principal de acțiune, acela de antagonist al receptorului NMDA glutamatergic, nu s-a confirmat. Metabolizarea substanței se face prin transformarea în hidroxinorketamină (HNK) – și există doi enantiomeri ai acesteia. Surpriza vine din faptul că efect antidepresiv mai puternic are (2R,6R)-HNK și nu (2S,6S)-HNK, deși acesta din urmă ar avea o activitate anti-NMDAR mai puternică. Odată identificat metabolitul cu efect antidepresiv, cercetătorii au ajuns la concluzia că efectul terapeutic al acestuia implică un mecanism independent de inhibiția NMDAR și, mai mult, că (2R,6R)-HNK nici nu are efectele secundare ale ketaminei. Rezultatele sunt comentate într-un editorial4 care prezintă și sistemele de neurotransmițători care ar putea fi implicate în mecanismele nou descoperite.

1. Shademan A et al. Supervised autonomous robotic soft tissue surgery. Sci Transl Med. 2016 May 4;8(337):337ra64

2. Bennette CS et al. Steady increase in prices for oral anticancer drugs after market launch suggests a lack of competitive pressure. Health Aff (Millwood). 2016 May 1;35(5):805-812

3. Zanos P et al. NMDAR inhibition-independent antidepressant actions of ketamine metabolites. Nature. 2016 May 4

4. Malinow R. Ketamine steps aut of the darkness. Nature. 2016 May 4

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.