Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. luni, 19 august 2013

Protecţie pentru placa aterosclerotică

   Un studiu1 publicat online miercuri (31 iulie) în Science Translational Medicine vine cu o promisiune cel puţin interesantă. Cum ar fi să putem stabiliza placa aterosclerotică, adică să prevenim accidentul vascular ischemic cardiac sau cerebral produs prin mobilizarea plăcii, prin simpla administrare a unui medicament? Experimentând, la şoareci, modul în care TGF-beta acţionează asupra plăcii aterosclerotice, un grup de la Fig. 1 – Micrografie fluorescentă a unei plăci aterosclerotice acoperite de un strat gros de colagen, la şoarece (roşu – grăsimea de la nivelul plăcii; verde – colagen)Institutul Karolinska şi Universitatea Yale a descoperit un mod de acţiune implicând interleukina 17, a cărei prezenţă stimulează, la nivelul celulelor musculare netede din peretele vascular, producţia de colagen de tip I (fig. 1 şi 2 – imagini de Anton Gisterǻ). Colagenul astfel format „bandajează“ placa aterosclerotică, stabilizând-o şi prevenind riscul de rupere a acesteia (cu embolie) sau de tromboză. Până la testarea acestei ipoteze la om şi identificarea unor medicamente care să stimuleze efectul IL-17, drumul care mai trebuie parcurs este unul lung. Mai ales în domeniul cardiovascular, unde tendinţa ultimilor ani este ca studiile clinice să se desfăşoare pe eşantioane din ce în ce mai mari.

Benzenul din preajma casei

   Veşti bune pentru avocaţii americani, dar nu şi pentru populaţia care locuieşte în preajma unor obiective industriale producătoare de benzen. Pentru că un studiu2 publicat săptămâna aceasta în Cancer, revistă editată de American Cancer Society, evidenţiază legătura epidemiologică dintre riscul de limfom non-Hodgkin şi situarea în preajma unui astfel de obiectiv. Chiar dacă patologia oncologică amintită este mai frecventă la persoanele expuse ocupaţional la benzen, nu se ştia dacă locul în care este amplasată locuinţa ar putea avea vreo importanţă. Conform rezultatelor desprinse din studiul realizat în statul american Georgia, riscul de limfom non-Hodgkin scade cu 0,31% cu fiecare milă cu care creşte depărtarea de obiectivul industrial care eliberează benzen. Pare puţin, dar rezultatul publicat are semnificaţie statistică. Este foarte probabil că despăgubirile solicitate de pacienţi companiilor vor găsi o bază în acest nou studiu epidemiologic.

„Parlamentul“ şi „guvernul“ prionic

   Profesorul Adriano Aguzzi (Zürich), cunoscut cititorilor noştri şi de la rubrica „Lumea ideilor“ (nr. 48/2012), publică, în numărul de ieri (1 august) al Fig. 2 – Plăci aterosclerotice de la un şoarece cu semnalizare TGF-beta crescută (dreapta) şi de la un animal de control cu colesterol crescut (stânga). Coloraţia pentru celule musculare netede permite vizualizarea învelişului fibros (indicat de săgeţi)revistei Nature, un studiu3 privind neurotoxicitatea anticorpilor antiprionici. Proteina prionică celulară (PrPC) conţine un domeniu globular ataşat de o coadă lungă şi flexibilă amino-proximal. Cercetarea complexă a grupului elveţian – vârf de lance în studiul prionilor – indică faptul că toxicitatea proteinei ar avea originea în domeniul globular, dar că ar fi nevoie de semnalizarea de la nivelul cozii flexibile, pentru ca această toxicitate să se producă. În plus, anticorpii împotriva domeniului globular au efecte neurotoxice, dar numai în prezenţa unor secvenţe repetitive de aminoacizi de la nivelul cozii flexibile, iar anticorpii specifici acţionând împotriva acestor secvenţe ar avea un efect protector. Autorii conchid că modulele din care este alcătuită PrPC ar avea funcţii diferite – reglator (domeniul globular) şi executiv (coada flexibilă). Cercetarea de faţă este importantă pentru progresul înţelegerii mecanismelor fiziopatologice ale afecţiunilor produse de prioni, precum boala Creutzfeld-Jacob.

1. Gisterǻ , Robertson AKL, Andersson J, Ketelhuth DFJ, Ovchinnikova O, Nilsson SK, Lundberg AM, Li MO, Flavell RA, Hansson GK. Transforming growth factor beta signaling in T cells promotes stabilization of atherosclerotic plaques through an interleukin-17 dependent pathway. Sci Transl Med. 2013 Jul 31;5(196):196ra100

2. Bulka C, Nastoupil LJ, McClellan W, Ambinder A, Phillips A, Ward K, Bayakly AR, Switchenko JM, Waller L, Flowers CR. Residence proximity to benzene release sites is associated with increased incidence of non-Hodgkin lymphoma. Cancer. 2013 Jul 29

3. Sonati T, Reimann RR, Falsig J, Baral PK, O’Connor T, Hornemann S, Yaganoglu S, Li B, Herrmann US, Wieland B, Swayampakula M, Rahman MH, Das D, Kav N, Riek R, Liberski PP, James MNG, Aguzzi A. The toxicity of antiprion antibodies is mediated by the flexible tail of the prion protein. Nature. 2013 Aug 1

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC