Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. vineri, 19 septembrie 2014

Creiere mai mici şi mai puţin dormite

 

   Spune-mi cât de bine dormi, ca să-ţi spun cât de sănătos îţi este creierul. Aceasta este principala concluzie a unui studiu1 publicat în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie. Autorii şi-au propus să evalueze imagistic (IRM) relaţia dintre calitatea somnului şi volumul cortical şi cel hipocampic, dar, spre deosebire de studiile anterioare, nu la pacienţii cu declin cognitiv, ci la persoane sănătoase. Dificultăţile în iniţierea şi continuarea somnului sau un somn neodihnitor s-au corelat cu o scădere a volumului cortical frontal superior, precum şi cu o rată crescută de atrofie la nivelul regiunilor frontale, parietale şi temporale. Rămâne însă de văzut dacă această asociere este una cauzală şi dacă o intervenţie pe calitatea somnului poate ameliora sănătatea creierului.

 

Cancer cu soia

 

   Aţi auzit, fără doar şi poate, de doctrina con­form căreia tot ce este natural ne protejează de boli. Oricare ar fi ele. La aceasta, mai recent, s-a adău­gat credinţa că produsele de origine animală sunt rele pentru organismul uman, spre deosebire de cele vegetale. Pe ruta naturism – vegeta­ria­nism – veganism, s-a ajuns azi la raw-veganism, în care alimentele trebuie să fie exclusiv de origine vegetală şi neapărat nepreparate termic.
   Parcă pentru a stârni un conflict între credinţele de care vorbeam şi medicina bazată pe dovezi, un grup newyorkez a investigat impactul alimentaţiei pe bază de soia asupra carcino­genezei sânului. Rezultatele au fost publicate2 ieri (4 septembrie) în Journal of the National Cancer Institute. Astfel, 140 de femei cu cancer de sân în stadii incipiente au primit fie un supliment alimentar cu proteine din soia, fie placebo, timp de 7–30 de zile, de la diagnostic la intervenţie chirurgicală. Ulterior, s-a cercetat expresia genică a proliferării (Ki67) şi apoptozei (Cas3) celulelor maligne. Rezultatele au fost surprinzătoare: aportul proteinelor din soia s-a asociat cu o expresie crescută a genei FGFR2 şi a genelor care accelerează ciclul celular şi stimulează proliferarea, fără a se înregistra modificări semnificative ale expresiei genelor Ki67 sau Cas3.
   Relaţia dintre soia şi cancerul de sân are la bază faptul că planta conţine genisteină şi diadzeină, fitoestrogeni ale căror concentraţii pot fi dozate în ser, după aportul alimentar. Aceşti fitoestrogeni pot apoi să activeze genele controlate de estrogen, prin intermediul receptorului estrogenic 2.

 

Alăptarea şi imunitatea

 

   S-a dovedit deja, prin cercetări anterioare, că flora microbiană intestinală are o importanţă deosebită în dezvoltarea şi buna funcţionare a organismului uman sau animal. La rândul său, microbiomul intestinal este influenţat de dietă, încă din primele zile de viaţă. Un studiu3 publicat miercuri (3 septembrie) în Science Translational Medicine aduce noi dovezi în acest sens, adăugând totodată şi noi date în sprijinul importanţei alăptatului. Astfel, la macaci, alimentaţia la sân a dus la dezvoltarea unei populaţii robuste de limfocite T cu memorie, spre deosebire de animalele hrănite cu biberonul. Diferenţele au dispărut abia la şase luni de la înţărcarea animalelor, deci după un interval de timp apreciabil, în care cele două grupuri de maimuţe au primit aceeaşi dietă. Explicaţia rezultatelor obţinute constă în influenţa alimentaţiei asupra florei intestinale.

 

Intervenţii comportamentale pentru obezitate

 

   Rezultatele funcţionale ale unei terapii comportamentale antiobezitate sunt prezentate într-un articol4 publicat săptămâna aceasta în revista Nutrition & Diabetes. Este vorba de un studiu-pilot, în care 13 adulţi supraponderali sau obezi au fost ajutaţi să slăbească până la un kilogram pe săptămână prin schimbarea focusului şi a stimulării sistemului de recompensă de la alimente hipercalorice la alimente cu conţinut caloric redus. În vreme ce grupul la care s-a intervenit comportamental a înregistrat o scădere medie de peste şase kilograme, grupul de control a înregistrat o creştere ponderală de peste două kilograme. Mai mult, intervenţia psiho-comportamentală a avut ca efect o activare mai redusă a centrilor din putamen la alimentele cu conţinut hipercaloric, dublată de o activare mai intensă la alimentele hipocalorice.

 

Ce ne îmbătrâneşte?

 

   Filozofic vorbind, ne îmbătrânesc bolile, grijile şi politica (românească). Şi, dacă nu a stat nimeni să măsoare telomerele în audienţa discursului vreunuia din politicienii de pe la noi, avem măcar dovezi pentru primul termen al enumerării, bolile. Astfel, un studiu5 publicat în Molecular Psychiatry a găsit o lungime scăzută a telomerelor la pacienţii cu un episod de depresie majoră în ultimul an, aflaţi sub tratament. În plus, aceeaşi observaţie s-a făcut şi la femeile cu tulburare anxioasă (dar nu la bărbaţi). Dar nu numai depresia şi anxietatea ne îmbătrânesc, ci, aşa cum aflăm dintr-un studiu6 publicat în British Journal of Sports Medicine, şi sedentarismul. Cercetarea realizată de un grup suedez s-a desfăşurat la vârstnici sedentari şi supraponderali, unde lungimea telomerelor s-a corelat direct cu timpul alocat exerciţiilor fizice.

1. Sexton CE et al. Poor sleep quality is associated with increased cortical atrophy in community-dwelling adults. Neurology. 2014 Sep 3

2. Shike M et al. The effects of soy supplementation on gene expression in breast cancer: a randomized placebo-controlled study. J Natl Cancer Inst. 2014 Sep 4

3. Ardeshir A et al. Breast-fed and bottle-fed infant rhesus macaques develop distinct gut microbiotas and immune systems. Sci Transl Med. 2014 Sep 3;6(252):252ra120

4. Deckersbach T et al. Pilot randomized trial demonstrating reversal of obesity-related abnormalities in reward system responsivity to food cues with a behavioral intervention. Nutr Diabetes. 2014 Sep 1;4:e129

5. Needham BL et al. Depression, anxiety and telomere length in young adults: evidence from the National Health and Nutrition Examination Survey. Mol Psychiatry. 2014 Sep 2

6. Sjögren P et al. Stand up for health—avoiding sedentary behaviour might lengthen your telomeres: secondary outcomes from a physical activity RCT in older people. Br J Sports Med. 2014 Sep 3

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.